Romania

Romania este situata in Sud-Estul Europei, intre 43° 37" 07" - 48° 15" 06" latitudine nordica si 20°15" 44" - 29° 41"24" longitudine estica. Romania se intinde pe 237.500 km patrati si este o tara carpatica si dunareana, cu iesire la Marea Neagra, avand un relief variat si armonios repartizat (campii, 36%, dealuri si podisuri, 33%, munti, 31%). Romania se invecineaza la nord cu Ucraina si Ungaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si Serbia, la vest cu Ungaria.
Pe teritoriul Romaniei se afla cea mai mare parte a Deltei Dunarii, declarata rezervatie a biosferei (1990). Clima este temperat - continentala moderata, cu patru anotimpuri si cu unele influente exterioare (oceanice, baltice, pontice s.a) in regiunile mai joase. Temperaturile medii anuale depasesc 11° Celsius in sud si coboara sub 0° pe culmile cele mai inalte. Cu exceptia catorva rauri mici din Dobrogea, toate apele Romaniei apartin bazinului Dunarii, ai carei principali afluenti sunt Somesul, Muresul, Crisurile (prin intermediul Tisei), Jiul, Oltul, Argesul, Ialomita, Siretul si Prutul. In Romania exista cca 3500 de lacuri, insa suprafata acestora nu depaseste, in general, 1 km patrat (cel mai intins lac este Razim, 415 km patrati). In Romania exista numeroase rezervatii si parcuri nationale (intre acestea, Parcul National Retezat, fondat in 1935), rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si, din 1990, rezervatia biosferei a Deltei Dunarii - mentionata mai sus -, care cuprinde Delta, complexul lagunar Razim si un sector al cursului inferior al Dunarii intre Isaccea si Tulcea.
Cei mai importanti munti sunt Carpatii, impartiti in trei mari grupe: Carpatii Orientali (intre granita de nord a tarii si Valea Prahovei, cu altitudinea maxima de 2303 m - Vf.Pietrosul, in Muntii Rodnei), Carpatii Meridionali (intre Valea Prahovei si coridorul Timis - Cerna - Bistra - Strei, cu altitudinea maxima de 2544 m - Vf.Moldoveanu, in Muntii Fagaras) si Carpatii Occidentali (intre Dunare la sud si Valea Somesului in nord, cu inaltimea maxima de 1848 m - Vf.Curcubata).
Impartirea administrativa: 40 de judete si municipiul Bucuresti - capitala Romaniei (2.064.474 locuitori). Alte orase (mii locuitori): Constanta (351), Iasi (343), Timisoara (334), Cluj Napoca (328), Galati (326), Brasov (324), Craiova (304), Ploiesti (252), Braila (234), Oradea (221), Bacau (205), Arad (190), Pitesti (179), Sibiu (170), Tg.Mures (164).
Romania este republica parlamentara si este condusa de un presedinte ales o data la cinci ani. Puterea legislativa este exercitata de Parlament (format din Camera Deputatilor si Senat), iar puterea executiva de catre Guvern, numit de Parlament in urma alegerilor legislative.

Date istorice

Firul etnogenezei romanilor poate fi urmarit inapoi in timp pana in mileniul 2 i.Hr., cand spatiul carpato - balcanic era locuit de neamul indo-european al tracilor. Izvoarele grecesti mentioneaza, incepand din secolul 6 i.Hr., in regiunea Dunarii de Jos, triburile getilor, cele latine de mai tarziu, pe cele ale dacilor in tinuturile Banatului si Transilvaniei. Din sirul regilor geto-daci se impune personalitatea lui Burebista (cca 70 - cca 44 i.Hr.), care reuneste sub autoritatea sa toate tinuturile dintre Carpatii Padurosi, Nistru si Muntii Balcani.
Legiunile imparatului Traian il infrang la capatul a doua razboaie sangeroase (101-102 si 105-106) pe regele Decebal, iar Dacia este inclusa pentru aproape doua secole in Imperiul Roman. Elementul etnic daco-roman care se constituie acum are ca limba latina, pe care, spre deosebire de locuitorii provinciilor romane vecine, Tracia, Dalmatia sau Pannonia, nu o va mai abandona. In drumurile lor spre apus, popoarele migratoare - goti, huni, gepizi, avari, slavi, pecenegi, tatari, turci - strabat intre secolele 4 si 13 teritoriul romanesc, controlandu-l temporar din punct de vedere politic si intarziind inchegarea unor formatiuni statale de anvergura ale autohtonilor romanici. 
Din secolul 14 si pana la sfarsitul primului razboi mondial (1918), romanii au fost impartiti in trei mari principate - Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. Statele medievale independente Tara Romaneasca si Moldova, constituite in prima jumatate a secolului al 14-lea, resping incercarile de cucerire ale puternicilor vecini catolici (Ungaria si Polonia). Formatiunile statale romanesti din Transilvania, mentionate in surse din secolul al 10-lea, sunt treptat cucerite de catre Regatul Maghiar constituit in Campia Panoniei. Transilvania isi va pastra totusi, ca voievodat, o autonomie pronuntata. O data cu stabilirea hotarelor Imperiului Otoman pe Dunare in secolul al 14-lea, incepe o lunga perioada de lupte pentru apararea fiintei statale, etnice si religioase a principatelor romane. La jumatatea secolului al 16-lea, toate cele trei tari romanesti recunosc suzeranitatea Portii Otomane, insa, spre deosebire de vecinii lor, nu vor fi niciodata desfiintate ca entitate statala pentru a fi transformate in posesiuni otomane, ci isi vor pastra autonomia interna, religia si cultura. 
Mihai Viteazu, domnul Tarii Romanesti (1593 - 1601), recucereste independenta principatului sau si reuseste sa uneasca pentru scurt timp sub autoritatea sa toate teritoriile romanesti. La inceputul secolului al 18-lea, teritoriul romanesc devine pentru circa 150 de ani camp de lupta pe care se infrunta cele trei imperii vecine - Imperiul Otoman, Rusia si Imperiul Habsburgic. Aceste razboaie duc, pe langa distrugerile provocate, si la amputari teritoriale: Austria anexeaza temporar Oltenia (1718 - 1739) si Bucovina (1775 - 1918), Rusia ocupa Moldova dintre Prut si Nistru, numita ulterior Basarabia (1812 - 1918). 
Miscarea din 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, are ca urmare imediata inlaturarea regimului fanariot, instaurat de turci cu aproape un secol mai inainte.
Revolutiile de la 1848 - 1849 sunt innabusite de interventia armata concentrata a imperiilor vecine, insa, o data cu alegerea, in 1859, a aceluiasi domnitor atat in Tara Romaneasca, cat si in Moldova - Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866), se formeaza primul stat national roman. In 1862, acesta adopta oficial numele de Romania. Devenita monarhie constitutionala (1866), condusa de Carol I de Hohenzollern - Sigmaringen (1866 - 1914), Romania rupe ultimele legaturi care o mai legau de Poarta Otomana, proclamandu-si, la 9 mai 1877 independenta si participand, alaturi de Rusia, la razboiul antiotoman (1877 -1878). Tratatele de pace de la San Stefano si Berlin (1878) recunosc pe plan international deplina independenta a tarii si restabilesc totodata autoritatea ei asupra Dobrogei. 
Reunirea tuturor teritoriilor romanesti in cadrul acelorasi granite are loc in conditiile sfarsitului primului razboi mondial, la care Romania participase din 1916 alaturi de Antanta impotriva Puterilor Centrale. Prin vointa populara, se unesc cu Romania Basarabia (aprilie 1918) si Bucovina (noiembrie 1918), iar Marea Adunare Nationala, intrunita la Alba Iulia decide si ea, la 1 decembrie 1918, unirea Transilvaniei (inclusa din 1699 in Imperiul Habsburgic) cu statul roman.
In perioada interbelica, Romania duce o politica de aparare a independentei si suveranitatii sale, mizand pe alianta cu democratiile occidentale. Dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, complet izolata, Romania este constransa sa cedeze Uniunii Sovietice, in urma pactului Ribbentrop - Molotov, Basarabia si Bucovina de Nord (iunie 1940). Prin Dictatul de la Viena, Romania este obligata sa cedeze Ungariei partea de N-V a Transilvaniei (august 1940), iar apoi Bulgariei partea de sud a Dobrogei - Cadrilaterul (septembrie 1940).
Regele Carol II este fortat sa abdice in septembrie 1940, iar noul conducator al statului, generalul Ion Antonescu, se alatura Germaniei in razboiul impotriva Uniunii Sovietice (1941). La 23 august 1944, maresalul Antonescu este arestat din ordinul regelui Mihai I (1940 - 1947), Romania raliindu-se cu tot potentialul economic si militar Puterilor Aliate, pana la sfarsitul razboiului (9 mai 1945).
Tratatul de pace de la Paris (1947) anuleaza Dictatul de la Viena, dar consfinteste anexarea Basarabiei si Bucovinei la URSS. In conditiile prezentei trupelor sovietice pe teritoriul sau, Romania cunoaste aceeasi evolutie cu celelalte state est-europene: proclamarea Republicii "Populare" (1947), trecerea la dictatura partidului unic comunist (1948), nationalizarea intreprinderilor (1948), colectivizarea fortata a agriculturii (1949 - 1962) si dezvoltarea centralizat-planificata a intregii societati.
Nicolae Ceausescu, succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la conducerea partidului (1965), devenind in 1967 si sef al statului, reuseste sa subordoneze propriilor interese aparatul Partidului Comunist Roman si toate institutiile statului, Romania cunoscand pana in 1989 cel mai cumplit regim dictatorial din intreaga sa istorie, care are ca rezultat, printre altele, subminarea economiei, alterarea vietii politice, sociale si morale, a invatamantului, stiintei si culturii. Angajarea abuziva a resurselor tarii in proiecte generate de megalomania dictatorului a contribuit si ea la scaderea drastica a nivelului de trai. 
Revolta populara din decembrie 1989 a rasturnat regimul dictatorial, deschizand perspectiva reinstaurarii democratiei, a sistemului politic pluralist, a economiei de piata si a reintegrarii Romaniei in randul tarilor europene.





Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *