Bazna

Bazna (in germana Baassen, in maghiara Bázna) este satul de resedinta al comunei cu acelasi nume din judetul Sibiu si se afla in partea de nord-vest a judetului, in Podisul Tarnavelor, in apropierea limitei cu judetele Alba si Mures intr-o regiune deluroasa, cu altitudinea medie de 320 m.
Bazna se afla la 70 km de Sibiu, 52 km de Sighisoara, 18 km de Medias, 22 km de Tarnaveni, 118 km de Cluj Napoca.

Pe teritoriul satului Bazna au fost descoperite urmele unei asezari neolitice si fragmente de ceramica pictata. In aceeasi zona a fost descoperit in secolul al XIX-lea un depozit de bronzuri din prima epoca a fierului, cu vase si circa 100 de sageti cu varf de tip scitic.Bazna este mentionata pentru prima data in 1271, cand regele Stefan al V-lea a incheiat o tranzactie cu "greavul Bozouch, fiul lui Inok" (Inok era numele pe care popoarele turcice le dadeau vlahilor), din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, catre localitatea Boian.

Localitatea Bazna apare atestata documentar pe 18 februarie 1302. Prin actul autentic incheiat la acea data, capitulul Episcopiei de Oradea a confirmat ca greavul Bozouch (neavand urmasi) a donat localitatea denumita Bazna catre capitulul Episcopiei Catolice de Alba Iulia, insa in anul 1359 Bazna este atestata impreuna cu Veltul ca asezare libera din Scaunul Mediasului.
Rudolf Rothens, in lucrarea "Memorabilae Europae" (1749), aminteste de Bazna prin apele minerale care se gasesc in aceasta localitate, iar dr. Klaus, in studiul "Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca", se refera la efectul binefacator al apelor din Bazna.
In Evul Mediu, Bazna a facut parte din comitatul Tarnava Mica, iar in perioada interbelica a facut parte din plasa Diciosanmartin in cadrul judetului Tarnava Mica.

La recensamantul din 1930 au fost inregistrati 1.776 de locuitori, dintre care 1.149 de germani, 348 de romani, 238 de rromi, 38 de maghiari s.a. Sub aspect confesional, populatia era alcatuita din 1.141 de evanghelici-luterani, 575 de greco-catolici, 24 de romano-catolici, 19 reformati (calvini), 12 ortodocsi si 5 unitarieni.
La recensamantul din 2002 au fost inregistrati 3.911 locuitori, dintre care 2.576 de romani, 1.170 de rromi, 136 de maghiari, 26 de germani.

Obiective turistice

Statiunea balneara Bazna. Valoarea curativa a izvoarelor minerale de la Bazna era cunoscuta inca din secolul al XVIII-lea. Andreas Gaspari le consacra intre 1762 - 1779 studii care au stat la baza cercetarilor ulterioare. Despre izvoarele sarate si despre statiunea balneara de la Bazna relateaza detaliat František Pošepný in lucrarea sa publicata in anul 1871. In anul 1814, Biserica evanghelica-luterana a preluat lacurile minerale, hotarand construirea unui asezamant balnear si dotand baza cu cazane si instalatii de incalzit apa si cabine. In 1843 o societate pe actiuni din Medias a inceput exploatarea sistematica a bailor. In 1845 un numar de 637 de oameni au venit la tratament la Bazna. Acest succes a determinat interesul oamenilor de afaceri - printre care si magnatul Brekner din Medias, care a adus imbunatatiri si modernizari importante, infiintand si o farmacie unde lucra un medic. Din anul 1949, Baile Bazna au fost trecute in administrarea Ministerului Sanatatii, devenind statiune balneo-climaterica, cu caracter permanent.

Monumentul Eroilor Romani din al Doilea Razboi Mondial este amplasat in parcul din centrul civic al comunei Bazna. Opera comemorativa, in forma de obelisc, a fost ridicata in 1956, in memoria eroilor romani care au murit in al Doilea Razboi Mondial. Este construit din caramida, fiind imprejmuita cu stalpi metalici, uniti cu lanturi. Pe monument sunt inscriptionate cuvintele "Cinste eroilor nostri".

Biserica evanghelica fortificata din Bazna, judetul Sibiu, a fost ridicata probabil in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, asa cum pare a indica inscriptia O REX GLORIAE VENI (O, Rege al Gloriei, vino!) de pe unul dintre clopote, scrisa cu majuscule gotice. Biserica figureaza pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-a-A-12324 cu urmatoarele obiective:
- cod LMI SB-II-a-A-12324.01 - Biserica evanghelica fortificata, sfarsitul secolului XIV-sec. XVI (ante 1504);
- cod LMI SB-II-a-A-12324.02 - Incinta fortificata, cu turn, bastion, turn de poarta (fragmente),secolul XV - inceputul secolului XVI, refacere 1911;
Unele detalii de la portalul de vest si din cor duc la ipoteza ca aici a existat o biserica romanica, anterior bisericii actuale, care este o biserica sala cu cor cu inchidere dreptunghiulara. Zidurile sunt sprijinite pe contraforturi. Bolta deasupra salii si a corului este semicilindrica cu penetratii si retea de nervuri din caramida, care se sprijina pe pilastri interiori de-a lungul zidului. Corul are bolta in forma de cruce, iar pe 3 laturi ale salii sunt balcoane baroce. In cor se pastreaza un tabernacol din 1504, cu o reprezentare a lui Iisus al Durerii, iar deasupra un arc acolada, flancat de pinacluri. Stranele din cor sunt datate 1503. In turnul clopotnita, care este si turn de poarta, se pastreaza 3 clopote din secolul al XIV-lea - al XV-lea. Altarul baroc, datand de la sfarsitul secolul al XVIII-lea, il reprezinta in tabloul principal pe Iisus in templu, flancat de cate 3 coloane corintice. Orga baroca, confectionata de Johannes Hahn, este terminata in 1757, iar impreuna cu balustrada din fata reprezinta o lucrare de arta armonioasa. Amvonul baroc a fost confectionat, in 1781, de Georgius Schuller si pictat de Stephan Valepagi. In 1873, un zid de incinta de 6–7 m a fost demolat aproximativ pana la jumatatea inaltimii. Corul fortificat a avut 3 niveluri, ultimul cu drum de straja si balustrada fachwerk. Acest nivel a fost demolat in 1880, iar acoperisul asezat direct pe zidul corului.

Cetatea fortificata cu palisade, construita in mijlocul asezarii. Este vorba de o cetate taraneasca cu biserica in incinta, din secolul al XV-lea. Incinta are un traseu aproximativ circular si avea initial trei turnuri - turnul cel mare este turnul clopotnita, fiind in acelasi timp si turnul de intrare. In partea de nord-vest este un turn scund si alungit, iar in partea de nord-est pot fi vazute urmele unui turn mai scund.
In anul 1873, zidul de incinta a fost daramat pana la jumatatea inaltimii inititale. Un al doilea zid de incinta, pentru apararea celui vechi, se construieste in 1911. La sfarsitul secolului al XIX-lea, inaltimea initiala a curtinei, de aproximativ 7-8 metri, a fost redusa la 2-3 metri.

Bazna este renumita si pentru rasa de porci care poarta numele localitatii.

In secolul al XVII-lea se mentioneaza la Bazna existenta gazului metan (1671).






Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *