Oradea

Oradea

Asezare
Este resedinta judetului Bihor si reprezinta un important centru cultural, economic si comercial, fiind situat la intersectia unor importante drumuri comerciale.

Atractii turistice
Edificiul monumental al primariei din Oradea a fost construit in stilul neo-clasic, dupa planurile arhitectului Rimanoczy Kalman. La nivelul superior, fatada este decorata cu statui si cu un balcon. Turnul cu clopot, inalt si bogat decorat, domina orasul si da ora exacta in sunetul marsului revolutionarilor de la 1848 condusi de Avram Iancu.
Cetatea Oradei este cel mai insemnat monument de arhitectura populara din partea de vest a tarii care a fost distrus de tatari in 1241.
Catedrala Romano - Catolica este cea mai mare catedrala in stil baroc din Romania. A fost construita intre anii 1752-1780 si a fost ridicata la rangul de bazilica in 1991 de catre papa Ioan Paul al II-lea.
Biserica ortodoxa cu luna (1784-1790) - sub orologiul din turnul bisericii se afla o sfera care, atunci cand se roteste, arata toate fazele lunii.
Muzeul Tarii Crisurilor este o copie a Palatului Belvedere din Viena.
In secolul al XV-lea este mentionat la Oradea primul observator astronomic din aceasta parte a Europei.
Scurt istoric
EPrima mentionare documentara a toponimului Oradea (Varadinum) apare la 1113 intr-o diploma a abatiei benedictine din Zobor, in care este mentionat numele episcopului Syxtus Vvaradiensis si al comitelui Saul de Bychar.

Cetatea Oradiei, ale carei vestigii se pot vedea si astazi, este mentionata pentru prima data in 1241, cu ocazia efectuarii unor reparatii pentru a face fata unui iminent atac tataro-mongol. Construirea ei este atribuita Regelui Ladislau I (1077-1095) care a hotarat sa ridice o manastire in cinstea Fecioarei Maria, pe un loc numit Varad (dupa cum afirma Cronica pictata de la Viena - Chronicon pictum Vindobonensae). In jurul vechii cetati, cea de forma neregulata, usor ovala, s-a ridicat noua cetate, pentagonala, cu scopul protejarii edificiilor interioare si a asezarilor din jur. Abia in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, in plina ascensiune a Imperiului Otoman, incep lucrarile de fortificatii, care vor dura pana in 1618. Cetatea, in forma exterioara de azi, a fost asediata de mai multe ori, dar n-a fost cucerita decat de doua ori. In toamna lui 1598, cetatea a fost asediata cinci saptamani de ostile turcesti, fara a fi cucerita. Oradenii au avut de partea lor pe domnul Tarii Romanesti, Mihai Viteazul, precum si ploile care au inundat tabara otomana si bolile care au decimat-o.

Asa cum o dovedeste intreaga sa istorie, orasul Oradea este rezultatul unei indelungate evolutii, punctata de succesiunea unor evenimente ce i-au favorizat dezvoltarea sau, dimpotriva, i-au franat-o. Ca oras, Oradea s-a format in timp, parcurgand diferite etape, de la faza asezarilor grupate in jurul cetatii, fiecare avand o administratie proprie, la orasul unificat, ajungand apoi, iarasi, la separarea acestora pentru ca reuniunea definitiva sa se realizeze abia la mijlocul veacului al XIX-lea.

Zona centrala a orasului are o mare valoare istorica, culturala si urbanistic-arhitecturala, ea cuprinzand nuclee de asezari, vestigii arheologice si monumente de arhitectura si urbanism incepand cu secolul al XVI-lea. Inginerul constructor vienez Franz Anton Hillebrandt a proiectat cele mai importante monumente in stil baroc. Incepand din 1752, s-au construit Catedrala romano-catolica, Sirul canonicilor si Palatul episcopal, azi, Muzeul "Tarii Crisurilor".

Inundatii frecvente au produs pagube importante orasului, pana la mijlocul secolului al XIX-lea, cand autoritatile locale au intarit digul Crisului Repede. Pe de alta parte, in 1836, un foc mistuitor a distrus aproape toata zona centrala a Orasului Nou. Stilul cladirilor acelei vremi era stilul clasicist, caracterizat prin fatade cu putine decoratiuni, un exemplu elocvent fiind manastirea Capucinilor.

In Oradea Mare, formata in 1870 prin unirea cartierelor, stilul clasicist a fost abandonat treptat in favoarea stilului romantic, arhitectura din aceasta perioada manifestand o tendinta de glorificare a stilurilor Evului Mediu, cu accent pe elemente romanice si gotice. Astfel, Biserica Seminarului greco-catolic (din Parcul Traian, azi Biserica ortodoxa Sf. Mare Mucenic Gheorghe) a fost reconstruita in 1858, in stil neo-romanic, interiorul ramanand baroc, Manastirea Ursulinelor (azi Liceul Ady Endre), construita in stil baroc a fost transformata in stil neo-gotic, Spitalul Orasenesc transformat si extins cu elemente neogotice si neoromanice, fatada Garii, construita in 1860 in stil neo-romanic, a fost simplificata cu ocazia reconstructiilor.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, stilul romanic a fost inlocuit cu stilul eclectic, manifestat fie prin recurgerea la un anumit stil istoric, fie prin folosirea elementelor apartinand unor stiluri diferite: Sinagoga israelita neologa (1878), Academia de drept (azi Liceul Mihai Eminescu, 1874), Scoala Reala Superioara de Stat (Liceul Emanuil Gojdu, 1895), Camera de Comert (azi Facultatea de Medicina, 1894), Palatul Finantelor Publice (1890), Palatul Postelor (1894), Muzeul (1896), Palatul episcopal greco-catolic (1903), Tribunalul (1901, azi, Prefectura). In 1890, Rimanóczy Kálman senior a construit aripa dinspre Cris a actualului hotel "Crisul Repede", avand la parter Baile Publice. In 1900 hotelul s-a extins inspre strada Republicii, la parter functionand renumita cafenea "Royal" (azi, Restaurantul Oradea), ale carei decoratii interioare s-au pastrat pana astazi. Unul dintre cele mai reusite exemplare ale eclectismului in Oradea este Teatrul (1899-1900), cu fatada principala neoclasica, cu un portic, coloane cu capiteluri composite, care sustin un fronton triunghiular decorat cu basoreliefuri, avand in fata doua statui alegorice.

In aceasta perioada s-a pus accent nu doar pe constructii, ci si pe imbunatatirea si modernizarea serviciilor catre populatie. Din 1852 se introduce iluminatul stradal, primele 25 de lampi fiind montate in Piata Mica (Piata Unirii); in 1870 s-a extins iluminatul stradal, cu lampi de gaz, modernizarea lui urmand in 1907. In 1903 se construieste Uzina Electrica, in 1906 se monteaza primele linii de tramvai si prima retea de canalizare. In a doua parte a secolului al XIX-lea incepe pietruirea strazilor, iar in 1913 se asfalteaza primele strazi. Sunt amenajate piete, parcuri, pasaje, strazi, poduri si sunt instalate obiecte de arta monumentala.
La inceputul secolului al XX-lea, in Oradea se raspandeste un stil nou, diferit de cele academice, creand premisele unei diversificari stilistice bazate pe inventii si originalitate. Stilul nou creat, secession-ul, a avut doua mari perioade, cea curbilinie si florala si cea geometrica cu forme epurate. Arhitectii mai importanti ce reprezinta acest curent sunt: Komor Marcell, Jakab Dezsö, Sztarill Ferenc, Mende Valér, Vágó József si Laszló, Rimanóczy Kálman junior. Cea mai importanta realizare in acest stil este Palatul Vulturul Negru (1907-1909), cu pasajul acoperit cu sticla ce face legatura intre trei strazi. Cladirea este multifunctionala, cuprinzand, la vremea aceea, cazino, hotel, birouri, restaurant, grupate in trei corpuri asimetrice. Emblema ansamblului, vitraliul cu vulturul negru, a fost executat in 1909, in atelierul oradean Neumann K.

Tot in stilul secession au fost construite: Camera de Comert si Industrie, Casa Füchs cu motive florale si ciorchini de struguri, Casa Adorján (1904-1906), Palatul Stern (1908-1909), cu un turn circular, bogat decorat sub streasina cu motive folclorice, Hotelul Astoria (Emke, 1902), cu renumita cafenea, Casa Poynar (Libraria "Eminescu", 1910-1911), Casa Deutsch, cu intreaga fatada decorata cu motive populare florale. Palatul Ullmann, construit in stil secession vienez (1913), are un parter inalt placat cu faianta verde-albastruie, fatada sobra, decorata cu medalioane in relief de stuc si butoni de caramida. Caracteristic acestei cladiri este basorelieful reprezentand leul nubian si sfesnicul cu sapte brate realizat din ceramica cu smalt metalic bronz-verzui. Lucrari inspirate din secession-ul austriac si german sunt: Casa Vágó (1905), Casa Darvas-La Roche (sediul clubului F. C. Bihor, 1911-1912) cu fatada placata cu placi patrate din piatra de calcar, prinse la colturi cu butoni ceramici, Palatul Moskovits.

Arhitectul Rimanóczy Kálman junior, reprezentant al eclectismului oradean, a realizat si cateva constructii in stil secession: Baroul de avocati (1909), mult mai simpla in decoratii, interesanta ca volumetrie si textura fatadei, Palatul Darvasy.

In 1912 se proiecteaza Scoala de jandarmi (Universitatea Oradea), cu o volumetrie interesanta si o tratare mult mai sobra si mai simplificata a fatadelor. Intre 1912 si 1914 se construieste Palatul Apollo, in stil secession berlinez, cu decoratii ce amintesc stilul empire. Secession-ul s-a manifestat intr-o perioada relativ scurta, cam 15 ani, dupa care se va reveni la stilul eclectic.

Orasul de azi poarta, in plus, amprenta celor 50 de ani de comunism. Constructii moderne de utilitate publica sau blocuri de locuinte au fost integrate in peisajul orasului vechi, iar cartiere intregi de blocuri de locuinte au fost construite la periferie. Orasul are azi, pe langa zona centrala, cinci cartiere: Rogerius, Nufarul, Iosia, Iosia-Nord, Velenta.
In secolul al XVI-lea, Oradea a cunoscut o activitate economica si comerciala infloritoare, dovada fiind numeroasele bresle si targuri mentionate in documentele vremii. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea sunt deja conturate asociatii profesionale cum ar fi: Societatea medicilor, farmacistilor si naturalistilor, Corpul profesoral, Baroul avocatilor, Asociatia juristilor, Asociatia chelnerilor, Corpul meseriasilor, Asociatia micilor comercianti, Asociatia ziaristilor, Asociatia pompierilor voluntari si altele.

Oradea s-a bucurat de o viata sociala si spirituala variata si complexa inca din secolul al XIX-lea. Existau asociatii, societati culturale si publicatii inca din anii 1850, unele avand rezonante in viata orasului si in prezent. Pe langa asociatii culturale, s-au infiintat diferite asociatii profesionale, societati publice de binefacere, cercuri, cluburi si asociatii de agrement, fundatii. Revista "Familia", cea mai importanta revista de cultura romaneasca din Oradea si una din cele mai importante din peisajul publicisticii romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea, este cea mai veche revista de cultura ce apare, inca, in tara. Editata initial la Pesta, a fost mutata de Iosif Vulcan, redactorul sef si sustinatorul ei, la Oradea. Meritul deosebit al lui Iosif Vulcan a fost acela de a publica poezia "De-as avea" a lui Mihai Eminescu, in nr. 6, anul 1866, al revistei "Familia", lansand astfel pe cel mai mare poet al romanilor. Aceasta revista apare, in serie noua, incepand din 1965.

Institutiile de cultura au inceput sa apara in aceeasi perioada:
Biblioteca Judeteana "Gheorghe Sincai", care a luat fiinta in 1903, functioneaza, in prezent, in fostul Palat episcopal greco-catolic si numara peste 600.000 de volume. Biblioteci au existat intai in cadrul unor institutii laice sau ecleziastice, iar ideea bibliotecilor publice a aparut in 1871, cand ministrul cultelor a dat o dispozitie de infiintare a bibliotecilor scolare.

Teatrul de Stat, construit in 1899-1900, functioneaza azi cu doua sectii, romana si maghiara. Activitatea teatrala a debutat dupa revolutia din 1848, prin trupa oradeana de limba maghiara, fara a avea insa un caracter stabil. Teatrul pentru copii si tineret "Arcadia" functioneaza tot cu doua sectii, romana si maghiara, din 1949.

Cinematograful este mentionat in presa anului 1906, cand s-au facut primele proiectii cinematografice. Astazi, cel mai cunoscut cinematograf , "Libertatea", functioneaza cu doua sali in renumitul Pasaj Vulturul Negru.

Filarmonica, instrumentisti si cor, este bina cotata avand o intensa activitate pe plan local si international.

Muzee
Muzeul "Tarii Crisurilor" functioneaza in Palatul Baroc si are patru sectii: istorie, arta, etnografie si stiinte . naturale. Activitatea muzeistica isi are originea in Societatea de arheologie si istorie a comitatului Bihor, intemeiata in 1871. Muzeul s-a integrat foarte repede in circuitul valorilor europene, participand cu exponate la marile expozitii ale inceputului de secol de la Paris, Kosice, Londra, Viena, Budapesta. Alte muzee sunt Muzeul memorial "Ady Endre", 1955, si Muzeul memorial "Iosif Vulcan", 1964, Muzeul Militar National, filiala Oradea.

Case de cultura: Casa de Cultura a Sindicatelor, Casa de Cultura a Municipiului, Casa de Cultura a Tineretului

Miscari artistice cu o activitate remarcabila sunt: Corul "Camerata Felix", Corala "Francisc Hubic" a Bisericii Greco-catolice, Corul "Angeli" al Facultatii de Teologie Ortodoxa, Corul "Iosif Vulcan" al Liceului Pedagogic.

Pastrarea traditiilor populare se face prin formatii ce activeaza in unele din institutiile amintite: Ansamblul folcloric "Crisana", orchestra si dansuri (Filarmonica de Stat), Ansamblul "Bihorul" (Casa de Cultura a Municipiului), Ansamblul "Nuntasii Bihorului" (Casa de Cultura a Sindicatelor), Ansamblul folcloric "Vergelul" (Clubul Constructorul), Ansamblul folcloric de copii si tineret "Florile Bihorului" (Palatul copiilor), Orchestra populara "Folclorica" (Universitatea), Grupul vocal folcloric al Scolii de Arte Oradea

Traditia universitara a orasului ne duce in prima jumatate a secolului al XIX-lea, la Academia de drept, ce a functionat intai in limba maghiara, cu o scurta perioada de predare in limba germana (1850-1861) si care avea, la sfarsitul secolului, mai mult de o treime studenti romani. Academia oradeana de drept s-a bucurat, in acea perioada, de un bine meritat prestigiu in lumea universitara din Europa centrala, ea formand importanti avocati, ziaristi sau oameni politici. Universitatea din Oradea are astazi 15 facultati si 5 colegii, doua centre de cercetare (geotermala, medicala), aproape 19000 de studenti si 2000 posturi didactice (1000 de profesori). Alte forme de invatamant sunt studiile aprofundate si doctoratele.
Oradea este un oras privilegiat prin pozitia geografica, trecutul istoric, frumusetea arhitecturala a cladirilor; clima blanda si apele geotermale cu efecte miraculoase, care au dus la dezvoltarea in zona a unor statiuni balneo-climaterice favorizand potentialul turistic al orasului.

O plimbare prin partea centrala a orasului da posibilitatea vizitatorului sa ia contact cu principalele obiective de interes turistic. Restaurante, cluburi de noapte, baruri cochete, unele cu un anumit specific, discoteci si cazinouri, ofera momente de relaxare si distractie pentru familii sau grupuri de prieteni. Bucataria romaneasca este o surpriza placuta pentru oricine, ea satisfacand toate gusturile.

Baile Felix si Baile 1 Mai sunt doua statiuni ce imbina posibilitatile de distractie cu cele de tratament, fiind renumite pentru apele geotermale, ce au efecte benefice in diverse afectiuni. Se spune ca izvoarele de apa termala au fost descoperite accidental, de cativa soldati romani, in anii 1000, cu mult inainte ca aceste meleaguri sa fie mentionate in documente. Abia la inceputul secolului al XVIII-lea, ele au inceput sa fie exploatate, vizitatorii raspandindu-le faima in toata Europa. Lacurile naturale din zona adapostesc o specie rara de nuferi, Nimphae lotus thermalis.

Din Oradea se poate ajunge la Pestera Ursilor, unde pot fi vazute fenomene carstice si relicvele unei specii de ursi, Ursus Spelaeus, ce a disparut cu mai mult de 150.000 de ani in urma. De cand a fost partial electrificata si deschisa pentru public, pestera a fost vizitata de mai bine de douazeci de milioane de turisti romani si straini.






Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *