Constanta

Municipiul Constanta este situat in judetul Constanta, in extremitatea de sud-est a Romaniei, la tarmul Marii Negre. La limita de nord a orasului se afla statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km, orientata spre est, ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.
Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al patrulea ca importanta in Europa, fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu).
Populatia Municipiului Constanta depaseste 500.000 locuitori, majoritatea de nationalitate romana, alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, reformata, uniteriana, musulmana etc.
In prima jumatate a sec. VI i.e.n, colonisti greci veniti din Milet au infiintat orasul portuar Tomis. Incepand cu sec. IV e.n, un cartier al orasului se va numi Constantiana sau Constantia, toponim care se va impune in perioada bizantina (sec.IX- XI) asupra intregului oras. Prin analogie, in epoca turceasca, ea se va numi Kustendje.
Grecii veniti aici acum 2500 de ani au gasit o populatie geto-daca activa, cu care au intretinut stanse legaturi.
In anul 514 e.n., Darius, regele persilor, a venit aici in fruntea unei puternice armate, trecand Dunarea pe la Isaccea. Orasul a fost distrus de mai multe ori, dar s-a refacut de fiecare data. In 72-71 i.e.n, trupele romane comandate de Lucullus Varo au ajuns pana la Tomis, infrangandu-l pe Mitriade, prieten al cetatilor grecesti de la Marea Neagra. Pentru cativa ani orasul a intrat in stapanirea romanilor. Cativa ani mai tarziu, orasele grecesti din aceasta zona au fost ocupate de triburile getice unite, sub conducerea lui Burebista. Dupa moartea lui, romanii reiau campaniile de la Dunare, si in anul 29 i.e.n, M. Licinius Crassus a reusit sa infranga triburile bastinase, obtinand prietenia oraselor grecesti. Se pare chiar ca acestea ar fi cerut inglobarea lor in cadrul imperiului, fapt petrecut in timpul lui Octavian Augustus, deoarece in anul 8 e.n. poetul Ovidiu era trimis in surghiun la Tomis, unde a si murit dupa 9 ani.
Tomisul a atins maximum de inflorire in sec. II, in timpul dinastiei Antoninilor si Severilor. Orasul facea parte din Comunitatea celor cinci orase (Tomis, Callatis, Histria, Dionysopolis si Odessos), in sec. II fiind locul de intalnire al reprezentantilor acestora, iar incepand din anul 138 a devenit metropola Pontului, cel mai mare si infloritor oras de pe coasta de vest a Pontului Euxin.
Pe la mijlocul sec. III, puterea Romei incepe sa decada; Dacia a fost parasita de romani, rascoalele interne si atacurile din afara slabind tot mai mult puterea marelui imperiu. Dupa Filip Arabul (249), Tomis trece printr-o mare criza provocate de lupte tot mai intense din aceasta zona, dar in ciuda distrugerilor, el continua sa-si duca existenta si chiar s-a refacut mult mai repede decat Histria sau Callatis. S-au construit noi fortificatii in perioada 270-333.
Intre sec. III-VI, distrugerile determinate de invazii succesive au alternat cu perioade de liniste, cand orasele dobrogene, inclusiv Tomis, s-au refacut si au cunoscut momente de relativa prosperitate. Dupa 600 insa, migratiunile slavilor si avarilor au distrus viata urbana. In sec. X-XI, orasul este amintit in hartile maritime bizantine sau genoveze.
In sec. XIV a cazut sub stapanirea otomana, devenind o asezare foarte modesta, care abia in a doua jumatate a sec. XIX a inceput din nou sa se dezvolte.
Pe la mijlocul sec. XIX, sultanul Medgid a dispus construirea unui port, lucrare efectuata de catre o societate engleza.
O perioada noua a inceput pentru oras dupa anul 1878, cand, dupa reunirea Dobrogei cu Romania, orasul a devenit cel mai mare port al tarii.

Atractii turistice in Constanta

Muzee
Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta
Piata Ovidiu nr.12, Constanta
Telefon: 0241-614562

Muzeul de Arta Constanta
B-dul Tomis nr. 82 - 84, Constanta
Telefon/ Fax: 0241-617012

Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta
B-dul Mamaia nr.255, Constanta
Telefon: 0241-547055

Muzeul de Arta Populara Constanta
B-dul Tomis nr.32, Constanta
Telefon: 0241-616133

Muzeul Marinei Romane
Str. Traian nr. 53, Constanta
Telefon/ Fax: 0241-619035

Muzeul Militar National Filiala Constanta
Str. Liliacului nr. 1-3, Constanta
Telefon: 0241-674359

Biblioteci
Biblioteca Judeteana Constanta
Str. Mircea cel Batran nr.104 A, Constanta
Telefon: 0241-616244; 0241-616245; Fax: 0241-614482

Biblioteca Franceza - Alliance Francaise
Blvd Ferdinand nr. 78
Telefon: 0241.619.438

Biblioteca Britanica
Str. Mircea cel Baran nr. 104A
Telefon: 0241.618.365

Teatre
Teatrul de Balet Oleg Danovski
Str. Rascoala din 1907 nr.5, Constanta
Telefon: 0241-519045; 0241-519058

Teatrul de Revista Fantasio Constanta
B-dul Ferdinand nr.11, Constanta
Telefon: 0241-616036

Teatrul Ovidius Constanta
Str. Mircea cel Batran nr. 97, Constanta
Telefon: 0241-708612; 0241-708613; Fax: 0241-611744

Teatrul de Papusi ELPIS
Str. Karatzali nr. 16
Telefon: 0241.618.992

Opera Constanta
Str. Mircea cel Batran nr. 97, Constanta
Telefon: 0241-615530; Fax: 0241-615080

Galerii de Arta
Galeria "ART & CRAFT"
Str. Ion Lahovari nr. 16
Telefon: 0241/ 665.985

Galeria "AMFORA"
Blvd Ferdinand nr. 59

Galeriile de Arta
Str. Stefan cel Mare nr. 115

Studiourile de Creatie
Blvd Mamaia nr. 298 - 300


Atractii turistice in Mamaia

Parcul Aqua Magic este situat la intrarea in Mamaia si se adreseaza tuturor varstelor, avand o capacitate de 2.500 vizitatori. Toboganele, piscinele, caderile de apa si bazinele insumeaza o suprafata activa de 4.000 mp de apa. In incinta acestui parc sunt amplasate centre de alimentatie (restaurante, baruri, fast-food cofetarii, fast-food-uri), suveniruri, presa, ilustrate. Clientii au si posibilitatea de a face plaja pe sezlonguri si baie in piscine. Aqua Magic este iluminat feeric, astfel incat se pot organiza spectacole, petreceri nocturne s.a., vizitatorii avand posbilitatea de distractie non stop. In premiera este construit un ring de dans in aer liber, cu sonorizare si lumini ultraperformante si jocuri de apa care tasnesc in functie de ritmul si intensitatea muzicii.

Esplanada
Prin eforturile depuse de Primaria Constanta si Consiliul Local Municipal, Mamaia a devenit una din cele mai frumoase statiuni de pe litoralul Marii Negre si din Romania. Au fost plantati palmieri pe toata lungimea falezei, s-au construit si montat fantani arteziene spectaculoase, iluminate feeric, strazile au fost asfaltate complet, iar trotuarele au fost decorate cu pavele colorate. Pe perioada sezonului estival va puteti bucura de spectacole si manifestari cultural-artistice in aer liber.

Telegondola
Realizat in premiera in Romania, proiectul "Telegondola" reprezinta o instalatie complexa de transport pe cablu, destinata turistilor care doresc sa admire panorama statiunii Mamaia. Capacitatea de transport este de 600-1500 de persoane/ ora, iar turistii se vor imbarca in doua statii, prima in zona Perla, iar cea de-a doua in zona Cazino. In acest fel, turistii vor avea ocazia exceptionala sa pluteasca pe deasupra statiunii Mamaia, timp de aproximativ sapte minute, la o inaltime maxima de 50 de metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind inchisa, cu ventilatie naturala, cu protectie la soare si puternic vitrata, pentru a asigura o vizibilitate foarte buna. Echipamentele folosite sunt de ultima generatie, in conformitate cu standardele internationale, gradul de siguranta fiind maxim. Lungimea totala a traseului este de 2000 de metri.

Bazele de agrement
S-au format 8 baze de agrement, 4 pe malul lacului Siutghiol si 4 pe malul marii. Turistii se pot bucura de:
- Plimbari cu hidrobiciclete
- Ridicari cu parasuta
- Plimbari cu hidrobiciclete
- Scufundari
- Windsurfing si Scoala de Yachting
- Tractari cu banane gonflabile
- Tractari cu colaci gonflabili
- Scutere acvatice
- Agrement cu barci cu vele tip Catamaran si Caravelle

Cetatea Tomis
Tomis, Constanta de astazi, a fost intemeiat cu peste 2500 de ani in urma de navigatorii si negustorii greci veniti din orasul Milet (Asia Mica), atrasi de adapostul oferit de golful si peninsula formate pe tarmul Marii Negre, precum si de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile populatiei locale, getii.
Perioada de mare inflorire a Tomisului se situeaza pe la mijlocul secolului I e.n., cand, o data cu instaurarea stapanirii romane asupra tinutului dintre Istros (Dunare) si Pontul Euxin (Marea Neagra), devenit provincie romana, cetatea ajunge la rangul de capitala. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi.
Dar infloritoarea cetate este pustiita de avari in anul 601. Cateva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat, in secolele urmatoare, s-a dezvoltat Constanta.
Ramasitele vechii civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care inchidea la nord - vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea iesirea din cetate.
Edificiul roman cu mozaic, cel mai pretios complex arhitectural descoperit, dateaza din secolele III-IV. Pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta, servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor.
Alte numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in muzeul orasului, printre ele figurand piese deosebite, precum statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii Negre, statuia, tot de marmura, a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica) etc.
La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet latin Ovidiu, ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase informatii despre viata si obiceiurile getilor bastinasi

Muzeul de istorie nationala si arheologie Constanta
Muzeul de istorie nationala si arheologie Constanta a fost inaugurat la 25 decembrie 1977, in fosta cladire a Primariei. Are un patrimoniu de peste 430.000 de obiecte a caror tipologie diversificata surprinde profilul asezarii de-a lungul secolelor, din erele preistorice pana in anul 1940. Construirea cladirii muzeului a inceput in anul 1911 si s-a realizat in mai multe etape (1911-1913; 1914; definitivandu-se in anii 1919-1921). In iulie 1921, aici s-a mutat Primaria, iar in 1977 cladirea a fost destinata muzeului in forma actuala.
Este o constructie masiva, proiectata de unul dintre elevii scolii de arhitectura a lui Ion Mincu. Stilul brancovenesc se regaseste in loggia caracteristica de pe frontonul mare, in holul cu deschidere larga, sprijinita pe coloanele groase, iar in exterior prin ferestrele mici, inguste de la etajul al treilea.
Prezentand succint salile importantului obiectiv cultural-stiintific, se impune de la inceput precizarea de ordin metodologic ca muzeul constantean are - spre deosebire de institutiile similare din celelalte judete ale tarii - o arie tematica nationala mult largita, pornindu-se de la premisa ca zecile de mii de turisti straini ce-i trec pragul anual trebuie familiarizati cu dominantele nationale ale istoriei Romaniei, in care sunt integrate, desigur, si contributiile materiale si spirituale ale oamenilor pamantului romanesc dintre Dunare si Mare.

Muzeul are 24 de sali:
• Tezaur - sali 2, etajul I - sali 1-10; etajul II sali 11-18 Sala 19 si 20
• Expozitia de numismatica (Sala 21)
• Expozitia de icoane (Sala 22)
• Expozitia de podoabe din argint (Sala 23 si 24)
• Expozitia de pipe (sec. XVIII-XIX)

Muzeul are urmatoarele sectii: sectia de cercetare, sectia de arheologie, sectia de istorie moderna si relatii cu publicul. Patrimoniul este alcatuit din colectiile: piese de istorie veche (descoperiri arheologice), piese si documente de istorie moderna, monede – decoratii, ziare, carti, reviste .
La acestea se adauga biblioteca cu un numar de 32.844 de volume si 19.352 ziare, colectia de fototeca (56.203 piese), colectia de documentare (138 - iconografie si 7 filme documentare).

Istoricul muzeului - in 1879, prin grija si stradania inspectorului scolar Ioan Banescu, sunt adunate numeroase materiale arheologice, care formeaza primul muzeu, adapostit - din lipsa unui local adecvat - in cladirea Prefecturii;
- anul 1882 este nefast; incendiul izbucnit a dus la dezorganizarea muzeului nou creat;
- reinfiintarea lacasului la 26 septembrie 1889; muzeul va functiona insa mai departe ca un depozit de materiale;
- pe la 1910-1911, antichitatile care formau muzeul local - atatea cat s-au mai putut recupera - se aflau la gimnaziul "Mircea cel Batran";
- prin transformarea gimnaziului "Mircea cel Batran" in liceu, muzeul este nevoit sa-si caute alt sediu - Scoala normala de invatatori;
- la neajunsurile legate de inceputul functionarii muzeului se adauga izbucnirea primului razboi mondial care ii va intrerupe brusc si pentru multa vreme activitatea;
- dupa razboi, totul trebuia refacut, prin urmare, in anul 1928, muzeul a inceput sa functioneze ca institutie asimilata organismului cultural de stat;
- se muta in localul din fata Cazinoului;
- isi inceteaza activitatea in timpul celui de-al doilea razboi mondial;
- la 30 decembrie 1957 se reinfiinteaza Muzeul de Arheologie, amenajat intr-o cladire adaptata scopurilor propuse (actuala Biblioteca judeteana de langa catedrala "Sfintii Petru si Pavel");
- Muzeul de istorie nationala si arheologie (actuala cladire) si-a deschis portile in ziua de 25 decembrie 1977. Inaugurarea a fost cu atat mai semnificativa, cu cat a fost inchinata aniversarii Centenarului Independentei de stat a Romaniei.

Piese reprezentative
- Sarpele Glikon: reprezentare unica in lume prin forma si prin detaliile anatomice: capul are bot de antilopa, ochi, urechi si par lung de om. Corpul de sarpe se termina cu o coada de leu. Statuia, realizata dintr-un singur bloc de marmura, reprezinta o capodopera din sec.II d. Hr. (tezaur, sala 1).
- Grupul statuar Fortuna cu Pontos: aparitie unica a acestor zei in postura de divinitati protectoare ale portului si cetatii Tomis. Fortuna poarta in mana stanga cornul abundentei, plin cu fructe. La picioarele sale apare Pontos, zeul Marii Negre, purtand pe cap coroana murala, ce simbolizeaza zidul cetatii Tomis, iar prova de corabie pe care se sprijina reprezinta navigatia - ocupatie de seama in cetate. Piesa dateaza din sec. II-III d. Hr., cand bunele traditii ale artei elenistice se pastreaza inca in marile ateliere din cetatile grecesti. (tezaur, sala 1).
- Aedicula cu dubla reprezentare a zeitei Nemesis: constituie una dintre cele mai remarcabile piese ale Muzeului. Monumentul, atat in ansamblu, cat si-n redactarea detaliilor, este executat cu foarte multa finete. Dubla reprezentare a divinitatii se leaga de cele doua functii pe care le indeplinea zeita ordinii si echilibrului in univers: de a pedepsi nedreptatile si de a recompensa dreptatea (sec. II d. Hr.) (tezaur, sala 1).
- "Ganditorul" si perechea sa - capodopere ale plasticii neolitice; necropola de la Cernavoda (cultura Hamangia). Neoliticul si eneoliticul (circa 4200 - 2500 i.Hr.) reprezinta pentru Dobrogea rastimpul in care acest tinut a fost locuit dens si durabil, datorita unei economii complexe (cultivarea plantelor si cresterea animalelor). S-a descoperit un vast cimitir cu peste 400 de morminte de inhumatie. Ceramica reprezinta unul din elementele originale ale culturii Hamangia. (etaj 1, sala 1).

Judetul Constanta

Date generale
Populatie: 715.151 locuitori (2002)
Suprafata: 7.071 kmp
Localizare: in partea de sud-est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la sud cu Bulgaria, la vest cu judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la est cu Marea Neagra.
Orase: Constanta (resedinta de judet), Mangalia, Medgidia, Basarabi, Cernavoda, Eforie, Harsova, Navodari, Negru-Voda, Ovidiu.

Atractii turistice - Lacuri: Techirghiol (cel mai bogat lac pentru namol terapeutic din Romania), Bugeac, Oltina, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc.
- Pesteri: complexul natural de la Gura Dobrogei, situat intre Limanu si Targusor, format din trei pesteri: Limanu, Liliecilor si La Adam, unde traiesc mari colonii de lilieci.
- Rezervatii naturale: Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii (rezervatie de fauna), Padurea Hagieni.
- Statiuni: Costinesti (numita si Statiunea tineretului), Eforie Nord (la 14 km de Constanta, statiunea a fost infiintata in 1894, cand a fost construit aici un sanatoriu), Eforie Sud (fosta statiune Carmen Sylva era il 1930 cea mai importanta statiune de pe litoralul romanesc), Jupiter - Cap Aurora, Mamaia (cea mai mare statiune turistica din Romania, ale carei inceputuri dateaza din 1906 - 1919), Mangalia (vechea colonie greceasca - Callatis - fondata in sec.4 i.e.n.), Neptun - Olimp, Saturn, Venus, Techirghiol (statiune permanenta pe malul lacului cu acelasi nume).
- Vestigii istorice: ruinele cetatii Histria (cea mai veche asezare greceasca din Romania, fondata in 657 i.e.n. de catre colonistii greci veniti din Milet), cetatea Tomis (fondata de grecii din Milet in secolul 6 i.e.n.), casa romana cu mosaic din Constanta (ridicata in sec 3 - 4 e.n., este un monument unic in aceasta parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia.
- Cladiri religioase: Moscheea din Constanta (construita in 1910), Catedrala ortodoxa din Constanta (ridicata in 1883 - 1895), moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datand din 1590), Manastirea Dervent, Manastirea Basarabi etc.
- Muzee: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta (aici se gasesc colectii de istorie greceasca, romana si bizantina), Muzeul de Stiinte Naturale (incluzand Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul Marii din Constanta, Muzeul Marinei din Constanta.

Scurt istoric
Judetul Constanta, alaturi de judetul Tulcea, face parte din Dobrogea - straveche provincie de pe tarmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagra), localitatile acestui tinut fiind dintre cele mai vechi din Romania, cu origini in antichitatea greaca.
Incepand de la mijlocul secolului al VII-lea i.e.n., grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au intemeiat o serie de colonii pe tarmul maritim al actualului judet Constanta, printre care se numarau Histria si Tomis, iar grecii dorieni - Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legaturi cu getii, lasand numeroase informatii arheologice si istorice despre populatia din zona, despre ocupatiile, obiceiurile si modul lor de viata.
Dobrogea (pe atunci Schythia Minor) intrase sub stapanirea romana inca din secolul I ien, inainte de cucerirea Daciei de catre romani si, prin urmare, poate fi considerata ca fiind prima provincie romana dintre toate provinciile romanesti de mai tarziu. Vestigiul cel mai expresiv lasat de ocupatia romana in aceasta provincie este monumentul Tropaeum Traiani construit in 109 e.n. la Adamclisi.
Asezarea geografica la interferenta drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantina din estul Europei a facut ca, la inceputul Evului Mediu, Dobrogea (si implicit judetul Constanta) sa suporte consecintele disputei dintre migratori. La sfarsitul secolului al XIV - lea, Dobrogea intra pentru aproape cinci secole sub stapanirea Imperiului Otoman, revenind la patria mama in urma razboiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independentei de stat a Romaniei.
Marea Unire din 1918 va fi urmata de o dezvoltare mai armonioasa a Romaniei, iar in acest cadru, Constanta, port maritim principal al tarii, devine din ce in ce mai important pentru ansamblul economiei nationale.

Descriere geografica
Judetul Constanta este situat in partea de sud - est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea. Ca suprafata, judetul Constanta ocupa locul 8 intre judetele Romaniei. Forma de relief predominanta este podisul, cu altitudine joasa (sub 200 m), doar in nordul judetului atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud, care seamana cu o campie inalta cu aspect calcaros.
Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).
Bogatiile solului sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, in timp ce in subsol sunt importante resurse minerale (minerale feroase, ape mineralizate, materiale de constructii, izvoare mezotermale, roci comune si fosfatice etc). Suprafata podisului este in mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea avand chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale.
Din punct de vedere al resurselor, un interes special il prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi, cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.

Reteaua hidrografica
Cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta este Marea Neagra, situata in partea estica a judetului. Marea Neagra este o mare continentala si are o suprafata de 411.540 km%u02DB. Adancimea maxima este mai mare de 2.211 m, insa, datorita configuratiei tarmului si a reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20 - 22 ‰ la suprafata apei si de pana la 28 ‰ in adancime, dar scade datorita aportului de apa dulce (in Marea Neagra se varsa multe ape dulci).
Reteaua hidrografica este formata din cursuri de apa (Dunarea, Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea), lacuri naturale si de lunca, lagune (Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia), limane marine. La acestea se adauga Canalul Dunare - Marea Neagra (64.2 km), Canalul Poarta Alba - Midia (27.5 km) si alte canale de irigatii din Valea Cerasu.

Clima
Regimul climatic temperat - continental caracteristic judetului Constanta este influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul prezinta o influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
Temperaturile medii anuale variaza intre 10 °C in nordul si centrul judetului si peste 11 °C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 4 °C.
Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia nord-nord-est, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.

Flora si vegetatia
In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene, cat si specii din flora mediteraneana si balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase, migdali pitici, porumbari si tufe de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc. Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

Fauna
Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului Constanta se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a. Dintre reptile, pe litoral se pot gasi diverse specii de serpi, soparla verde (inrudita cu gusterul), iar dintre pasari, mai multe specii de pescarusi. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescarusul mic. Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita, s.a. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat, broasca de apa, testoasa marina.


Click AICI pentru mai multe poze din Constanta.



Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *