Manastirea Sucevita

Manastirea Sucevita
Situata in localitatea cu acelasi nume, pe valea paraului Sucevita, la o distanta de 18 km sud-vest de Radauti, manastirea Sucevita a fost construita spre sfarsitul secolului al XVI-lea de catre familia boierilor Movila, care a dat Moldovei chiar si domnitori - Ieremia Movila, 1596 - 1606, Simion (1606-1607).

Prima ctitorie a familiei Movila, care a precedat actualul complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta, datand din preajma anului 1581. In timpul domniei lui Petru Schiopul (1582 - 1591), fratii Movila, ajungand sfetnicii domnitorului si avand o situatie economica prospera, incep construirea unei manastiri de amploare. Prima cladire ridicata a ansamblului a fost biserica, zidita intre 1582 - 1584.

Dupa venirea pe tronul Moldovei (1595), Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate la intrarea in aceasta, pe laturile de nord si sud, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisarea de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad si astazi pe latura de nord a complexului, precum si chilii pentru calugari. Tot in timpul domniei lui Ieremia Movila se picteaza biserica in interior si exterior. Avand hramul "Invierea Domnului", biserica este construita in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova. Pictura, realizata in fresca, a fost executata de doi pictori moldoveni (Ioan Zugravul si fratele sau, Sofronie) si se pastreaza in forma originala. Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta traditia constituita in epoca lui Petru Rares (prima jumatate a secolului al XVI-lea), dar introduce si unele teme noi, cu caracter teologico - dogmatic, cum este scena din conca naosului, reprezentand imnul liturgic "Unul nascut…" si alte reprezentari ale Sfintei Treimi. O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinatia spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti (Sf.Pahomie, Sf.Ioan cel Nou de la Suceava, Sf.Ierarh Nicolae, Sf.Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise etc), prezentate cu scop educativ. Stiinta si maiestria pictorilor se descifreaza mai ales in abordarea perspectivelor studiate, a popularii fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spatiului artistic postbizantin din aceasta zona a Europei.

Tabloul votiv, infatisand intreaga familie a lui Ieremia Movila, se desfasoara in partea stanga a usii naosului, in partea opusa a usii aflandu-se al doilea tablou votiv, cu mitropolitul Gheorghe Movila, initiatorul construirii bisericii, dar si cu tatal fratilor Movila, Ioan Movila (fost logofat, calugarit la batranete cu numele de Ioanichie). Pictura exterioara a manastirii Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor cu pictura exterioara, singura care isi pastreaza latura de nord, unde este reprezentata scena "Scara virtutilor", cea mai impresionanta, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. Este redata aici lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune, pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat. Pe peretii celor trei abside, in sapte registre, este redata "Rugaciunea tuturor sfintilor", tema unica in lumea crestin - ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova.

Fatada sudica este decorata cu "Arborele lui Iesei", avand la baza filosofii antici, "Acatistul Maicii Domnului", "Rugul in flacari" si "Acoperamantul Maicii Domnului".
Pictura naosului reprezinta "Viata Mantuitorului Iisus Hristos - minunile si patimile". Pictura murala de la Sucevita, considerata de cercetatorul francez de arta Paul Henry drept "testamentul artei moldovenesti", incheie epoca de mari creatii, care a fost secolul al XVI-lea, ale carei monumente cu pictura exterioara de la Humor, Moldovita, Arbore si Voronet constituie capodopere ale artei universale. In camera mormintelor isi dorm somnul de veci fratii voievozi, Ieremia si Simion Movila, ale caror lespezi funerare, din marmura de Ruschita, sunt, in traditia inceputa de Stefan cel Mare, obiecte de arta medievala romaneasca. Iconostasul manastirii Sucevita este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc - rococo si dateaza din anul 1801. Manastirea detine o colectie de obiecte de certa valoare artistica si culturala, expusa in actualul muzeu, fosta sala de consiliu, situata pe latura de est a incintei. Printre exponate se remarca broderii din secolele al XV-lea si al XVI-lea, din vremea lui Stefan cel Mare si a lui Ieremia Movila, lucrate cu fir de aur, argint, matase si perle. Cele mai importante piese sunt portretele lui Ieremia si Simion Movila, un epitaf cu perle, tetraevangheliarele ferecate in argint aurit, un chivot daruit de mitropolitul Gheorghe Movila.

In complexul cultural - artistic pe care il reprezinta manastirea Sucevita, vizitatorul dornic de a cunoaste arta medievala a secolelor al XV-lea si al XVI-lea intalneste, reunite, arhitectura religioasa, de aparare si civila, monastica, pictura, sculptura in lemn si piatra, broderii, manuscrise miniate si argintarie. Datorita valorii sale complexe si indeosebi a rolului educativ, religios, cultural, faima manastirii Sucevita a trecut de mult hotarele tarii, aceasta superba perla a ortodoxiei romanesti inscriindu-se in randul operelor de cultura universala.







Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *