Mihai Eminescu

Biografie Mihai Eminescu
1850, 15 ianuarie
Se naste la Botosani Mihai, al saptelea din cei unsprezece copii ai familiei Gheorghe si Raluca Eminovici. Tatal avea rangul de caminar si muncise ca vechil pe mosia din Dumbraveni

1850-1856
Mihai isi petrece copilaria la Botosani

1856-1858
Copilarie de farmec la Ipotesti. Familia Eminovici, care cumparase mosia cu 4000 de galbeni, darama casa batraneasca si ridica un conac nou.

1858-1860
Dupa ce invatase doua clase acasa, Mihai este dus peste hotar, in Bucovina stapanita atunci de Imperiul austro-ungar, la Cernauti. Clasele a III-a si a IV-a le urmeaza la Scoala primara greco-orientala numita "National-Hauptschule". Locuieste la Aron Pumnul (profesor si revolutionar pasoptist ardelean), prieten cu tatal sau. Ceilalti frati sunt la gimnaziu. Mihai invata binisor, dar programul militaresc si dorul de casa il determina sa fuga singur, pe jos, pana la Ipotesti. Biciul usturator al caminarului il obliga sa revina in capitala Bucovinei 1860, in septembrie Tatal isi duce iarasi baietii, prin vama Mihaileni, la Cernauti. Mihai e inscris la "K.K. ober-Gymnasium"

1860-1863
Frecventeaza gimnaziul. Rezultate bune in prima clasa ("excelent" la romana, "foarte bine" la istorie), dar in clasa a II-a, neglijand matematica si latina, ramane repetent. Fuge iarasi la Ipotesti, peste granita, mai simte o data biciul tatalui, care-l duce legat la Cernauti. Repeta clasa a II-a gimnaziala, dar dupa Pasti (1863) nu mai apare inscris in cataloage.

1864
Atras de teatru, insoteste trupa Fanny Tardini-Vladicescu care soseste la Hotel Moldova din Cernauti. Este angajat ca sufleur si pleaca in turneu cu trupa la Brasov. Era fascinat de frumusetea actritei Fanny Tardini. Toamna e copist in administratia judetului Botosani, pana in martie 1865

1865-1866
Mihai mai are o sansa: sa-si continue la Cernauti studiile liceale in particular. Are grija de biblioteca lui Aron Pumnul, care moare 1866 si pentru care compune, in aceeasi zi, poema "La moartea lui Aron Pumnul". Este prima sa creatie, pe care o semneaza cu "M. Eminoviciu, privatist".
La Ipotesti, adolescentul Mihai e coplesit de prima iubire. Se zice ca o chema Casandra Elena, era fiica lui Gheorghe Alupului si era mai mare decat junele amorezat. Mai apoi, fiind departe, Mihai afla ca fata a murit de hidropizie si o evoca in: "De-as avea", "Din strainatate", "Mortua est" (intitulata la inceput Elena), "Aveam o muza", "Floare albastra". Trimite poezia "De-as avea" revistei Familia, condusa de Iosif Vulcan, care o publica imediat (martie 1866), schimbandu-i numele din Eminovici in Eminescu.

1867-1869
Dupa ce colinda prin Ardeal, acum il gasim la Giurgiu, hamal in port. Devine sufleur in trupa ambulanta a lui Iorgu Caragiale si, apoi, il cunoaste pe nepotul acestuia, Ion Luca Caragiale. Impreuna cu trupa teatrala a lui Mihai Pascaly face un turneu la Lugoj, Sibiu, Arad, Oravita, Buzias. Se angajeaza, cu ajutorul acestuia, ca "sufleur II si copist" la Teatrul National din Bucuresti. Intreprinde un nou turneu, cu trupa Pascaly, la Galati, Iasi, Cernauti si Botosani, unde e retinut de tatal sau si trimis, toamna, la studii in strainatate. In septembrie, merge cu fratele cel mare Serban la Praga, incercand sa se inscrie la Universitatea Carolina. La 2 octombrie era deja la Viena

1869-1872
In capitala Imperiului Habsburgic figureaza ca student la Universitate. Neavand diploma de bacalaureat, e inscris ca "audient extraordinar" si nu ca "student ordinar", precum ceilalti. Urmeaza cursuri de filosofie, drept, economie politica, limbi romanice, anatomie etc. Scrie mult.

1870
Colaboreaza la revista "Convorbiri literare" din Iasi cu poezia "Venere si Madona". Vara, I. Negruzzi il gaseste la Viena, invitandu-l sa se stabileasca in Iasi. O cunoaste la Viena (martie 1872) pe frumoasa doamna Veronica Micle, venita la un tratament

1871, 15 august Participa la sarbatorirea a 400 de ani de la sfintirea manastirii Putna, fiind unul dintre organizatori

1872-1874 Paraseste Viena si vine, prin Botosani, la Iasi. La 1 septembrie citeste la sedinta Junimii poezia "Egipetul" si nuvela "Sarmanul Dionis". Impresionati, membrii societatii decid sa-i acorde o importanta suma de bani pentru continuarea studiilor la Berlin. Titu Maiorescu il voia "doctor in filosofie" si urmas al sau la catedra din Iasi. Se inscrie la Universitatea Humboldt din Berlin si frecventeaza iarasi cursuri diverse. Maiorescu ii trimite 100 de galbeni, ca sa-si ia doctoratul, insa Eminescu paraseste brusc Berlinul, renuntand la examene. Calatoreste cu trenul tocmai la Marea Baltica, la Königsberg, orasul marelui filozof Kant, cautand documente din istoria romanilor. In plina vara 1874, descinde la Iasi, fara titlul de doctor in filozofie. Supararea lui Maiorescu va trece repede. Ii ofera postul de director al Bibliotecii Centrale, depunand juramantul in fata rectorului Stefan Micle, sotul Veronicai. Este poftit in salonasul literar al V. Micle, din casa rectorului. Preda germana la Institutul Academic

1875
Numit de Maiorescu revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui, viziteaza multe scoli si face rapoarte detaliate. Se imprieteneste cu Ion Creanga. Dragostea pentru Veronica se amplifica

1876, 15 august Moare mama poetului, inmormantata la Ipotesti. Revenit la Iasi e, pana in 1877, redactor la "Curierul de Iasi"

1876
Paraseste redactia, in urma unui conflict cu cei de la "foaia vitelor de pripas". Totodata, pleaca din Iasi, unde statuse 4 ani si crease perlele din ciclul veronian: "Fat-Frumos din tei", "Calin", "Lacul", "Dorinta", "Peste varfuri" s.a

1877-1883
Redactor al ziarului conservator "Timpul". Munca epuizanta la articole si poezii, viata intima dezordonata, firea de boem - toate contribuie la daramarea sa psihica. Se declanseaza boala, are dureri de cap

1875-1883 Timpul capodoperelor: "Luceafarul", "Scrisorile" (5 la numar), "Doina" s.a

1883 Vara, acasa la Maiorescu, Eminescu ii declara ca vrea sa invete albaneza si sa se calugareasca. Altadata, merge la cafeneaua "Capsa", scoate revolverul si striga ca regele trebuie impuscat, pentru ca ii proteja pe liberali. Apoi se baricadeaza intr-o baie publica, opt ore, lasand apa sa se reverse peste tot. Gardienii sparg usa si-i pun camasa de forta. Ajunge la casa de sanatate a dr. Sutu si Bucurestiul afla ca "D-l Eminescu a innebunit". Are 33 de ani si, pana la moarte, va trai intr-o agonie prelunga, prin spitale si ospicii, fara a mai putea scrie ceva important. Traieste din mila publica, apoi dintr-o mica pensie viagera (250 lei lunar).
La 2 noiembrie 1883 soseste la Viena, insotit de prietenul Chibici-Ravneanu, fiind internat la Sanatoriul Ober-Döbling. Apare prima editie a poeziilor lui Eminescu, ingrijita de Maiorescu

1884-1885 Locuieste la Iasi. Calatoreste in Italia (cu Chibici). Apoi face bai la Liman, langa Odesa

1886 Este internat la ospiciul de la manastirea Neamt, unde il viziteaza Creanga

1886-1888 Locuieste la Botosani, ingrijit de sora sa paralitica Harieta. In vara lui 1887, e dus la bai, la Hall, aproape de Insbruck
1888, aprilie Pleaca de la Botosani la Bucuresti, unde V. Micle il ia pentru ingrijiri medicale.

1889, februarie Internat din nou la Sanatoriul dr. Sutu.
1889, 15 iunie Pacientul Petrea Poenarul il loveste in cap cu o piatra trasa din prastie. Dar moartea e consecinta unei endocardite vechi. Creierul sau cantareste 1495 de grame, aproape cat al poetului german Schiller. Este inmormantat la Bellu, cu onoruri nationale.





Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *