Manastirea Voronet

Manastirea Voronet se afla la 5 km de Gura Humorului si 36 km de Campulung Moldovenesc. Ctitorita de Stefan cel Mare (1488), constructia este celebra pentru "albastrul de Voronet" - considerat de specialisti unic in lume si cunoscut ca si rosul lui Rubens sau verdele lui Veronese.

In cronica sa, Ion Neculce noteaza: "Iara Stefan-voda, mergand de la Cetatea Neamtului in sus, spre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil. Si batand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-au istovit sihastrul ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre Stefan-voda. Si s-au spovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa se mai bata cu turcii: inchina-va tara la turci au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o inchine, ca razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo, in numele Sfantului Gheorghe, sa fie hramul bisericii". In pisania aflata deasupra usii din pronaos sta scris: "Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn Tarii moldovenesti, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput a zidi acest hram in manastirea de la Voronet in numele Sfantului, slavitului mare mucenic si purtator de biruinta Gheorghe, in anul 6996, al lunii mai 26, in luna Pogorarii Duhului Sfant si a fost terminata in acelasi an al lunii septembrie 14".

Manastirea Voronetului, monument memorial si votiv, s-a bucurat inca de la inceput de o atentie speciala, atat din partea lui Stefan cel Mare, dar si din a urmasilor sai. In 1547, Mitropolitul Grigorie Rosca a construit pridvorul inchis de la vest, pentru care a adoptat o solutie nemaiintalnita pana la el - peretele de vest al pridvorului este un perete plin, fara nici o deschidere. Se creeaza astfel (impreuna cu suprafetele laterale ale masivilor contraforti de colt) un imens ecran unitar, pe care se desfasoara binecunoscuta Judecata de Apoi, care a facut ca manastirea Voronet sa fie considerata "Capela Sixtina a Orientului".

Pictura exterioara a manastirii Voronet se datoreaza aceluiasi Grigore Rosca. Rezultatul a fost exceptional: Judecata de Apoi ocupa tot peretele de apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta orientului crestin. Specialistii o considera prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superioara compozitiilor de la Athos si celor de la Camposato (Pisa), demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Khrie (Istambul), imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului consta in curajul sau de a introduce in scena instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), peisaj local, stergare, vesminte populare. Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Ieseu si filosofi antici, portrete socotite capodopere. Langa intrare sunt pictati Sf. Daniil Sihastrul si mitropolitul Grigorie Rosca. Pe abside, conform regulei impamantenite, Cinul aduna zeci de figuri intr-un adevarat alai. Pe cat a mai ramas din peretele nordic nespalat de ploi, Adam ara, Eva toarce lana (Facerea lumii), in vreme ce Zapisul lui Adam si Vamile Vazduhului inseamna de fapt legende folclorice. Jilturile si o parte din strane apartin secolului al XVI-lea.

Naosul si altarul pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui Stefan cel Mare: bine adaptat spatiului, armonios, cu personaje impunatoare, oranduire scenica mai putin obisnuita in Moldova (Patimile lui Iisus, in naos), compozitii neintrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor si formelor (Intrarea in Ierusalim, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, in conca), elemente ce vadesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborarea de pe cruce, Sfantul Teodor, tabloul votiv). Pictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente si figuri ce vor sa faca parca legatura cu exteriorul, trecand totusi prin pridvor, unde Calendarul bisericii, dar mai ales Sfantul Ilie se bucura de o prospetime stangace cu o nota de umor.

Deasupra usii de la intrare, in pronaos, se afla inscriptia in piatra ce precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii manastirii. Tot in pronaos se afla mormantul Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, primul staret al manastirii. Tabloul votiv, al intemeietorului, se afla in naos si il reprezinta pe Stefan cel Mare, alaturi de Doamna Maria-Voichita si fiul lor Bogdan.

Forma initiala a bisericii manastirii Voronet mai poate fi vazuta in tabloul votiv: asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata. Exonarthexul i-a fost adaugat in 1547 la initiativa mitropolitului Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii. Asa cum se infatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frante la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza si discuri smaltuite).

Inca de la inceput, manastirea Voronet a fost o adevarata lavra a isihasmului romanesc. Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785, dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu.

Desi considerat multa vreme doar o figura de legenda, existenta pustnicului Daniil nu mai este astazi pusa la indoiala - nu departe de manastirea Putna se afla chilia pe care, spune traditia, si-ar fi cioplit-o cu dalta in piatra dura insusi sihastrul Daniil. Il regasim pe pustnic pe fatada constructiei adaugate la 1547 pe timpul lui Ilias, fiul lui Petru Rares, de catre mitropolitul Grigorie Rosca.







Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *