Judetul Vrancea

0 comentarii

Judetul Vrancea

Date generale
- Populatie: 391.322 locuitori (01.07.2002)
- Suprafata: 4.857 kmp
- Localizare: in partea de sud-est a tarii
- Orase: Focsani (resedinta de judet), Adjud, Marasesti, Odobesti, Panciu.

 Atractii turistice:

- Rezervatii naturale: Focul Viu (Andreiasu de Jos), rezervatie geologica caracterizata prin emisii de gaz natural care tasnesc din crevasele formate in scoarta pamantului si care se aprind instantaneu, arzand cu flacari de 30 - 50 cm inaltime. Alte rezervatii: Padurea Dalhauti, Padurea Cenaru, rezervatia de la Reghiu - Scruntaru (situate la 32 km de Focsani, are aspect de ruine ale unui castel medieval si se remarca prin numarul mare de cascade si prin bogatia florei si frumusetea peisajului).

- Vestigii istorice: ruinele Cetatii Craciuna (in apropiere de Focsani), datand din sec.13 - 15. In 1489, Stefan cel Mare a intarit fortificatia ca un avanpost in calea incursiunilor turcesti.

- Edificii religioase: Manastirea Soveja (este situata la 80 km de Focsani si a fost construita de Matei Basarab in 1645), Manastirea Mera (aflata la 25 km de Focsani, a fost construita de familia Cantemirestilor in 1705), Manastirea Vizantea (situata la 41 km de Focsani si a fost construita de domnitorul Ieremia Movila in 1565 - 1606), Biserica Nasterea Maicii Domnului din Focsani (ridicata in 1661 de catre domnitorul muntean Grigore Ghica), Manastirea Recea.

- Muzee si case memoriale: Muzeul Unirii din Focsani, Casa Memoriala Alexandru Vlahuta (Dragosloveni), Casa Memoriala Duiliu Zamfirescu (Focsani), Muzeul Satului (Petresti)

- Monumente: Mausoleul eroilor de la Marasesti (situat la 20 km de Focsani, ridicat pe locul luptelor crancene duse aici in anul 1917, in timpul Primului Razboi Mondial, cand armata romana, prin eroismul ei, a reusit sa schimbe cursul evenimentelor), Mausoleul eroilor de la Marasti (66 km departare de Focsani, locul unde in iulie 1917 au avut loc, de asemenea, lupte grele), Obeliscul Unirii (Focsani, a fost realizat de sculptorul Ion Jalea si comemoreaza Unirea tarilor romane din 1859).

Descriere geografica
Judetul Vrancea este cuprins intre 45° 23" si 46° 11" latitudine nordica si 26° 23" si 27° 32" latitudine estica.
Situata in partea de sud, sud-est a tarii, la curbura Carpatilor Orientali, Vrancea, straveche vatra de civilizatie romaneasca, constituie o punte de legatura intre cele trei provincii istorice - Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Ca asezare, se invecineaza cu judetul Bacau la nord, la est cu judetele Vaslui si Galati, la sud, sud-est cu judetele Braila si Buzau, iar la vest cu judetul Covasna.
Cu o suprafata de 4.863 kmp, Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atat din punct de vedere al altitudinii si al formei, cat si ca origine si varste geologice.

Relieful
Este dispus in trepte dinspre vest spre est si cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est si Campia Ramnicului la sud-est. Muntii Vrancei sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785 m, Lacauti - 1777 m, Giurgiu - 1720 m, Pietrosu - 1672 m, Zboina Frumoasa - 1657 m), de 1500 m (Paisele -1530m , Arisoaia - 1517 m, Verdea - 1499 m, Condratu - 1491 m), de 1300 m (Fetele Mari intre 1100 m si 1400 m) etc.
Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis cuprind dealuri inalte vestice (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunea intradeluroasa (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile inalte estice (intre cursul superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnei, dominate de Magura Odobestilor - 996 m), glacisul subcarpatic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice, Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului, care se inclina spre est pana la altitudinea de 20 m, la confluenta Ramnicului Sarat cu Siretul.

Seismicitate
Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din Romania. Raspandirea focarelor de cutremure pune in evidenta existenta a doua zone: prima in trunchiul Vrancioaia - Tulnici - Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80 si 160 km, legata de curbura arcului carpatic, si a doua, in regiunea de campie dintre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci, cu cutremure mai putin adanci. Seismele din Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau ale partii superioare a invelisului in lungul unor falii formate anterior sau de-a lungul unora foarte adanci.

Clima
Judetul Vrancea are o clima temperata, cu mari variatii, determinate de confluenta reliefului. In zonele de campie, temperatura medie anuala este de 9° C, in cele de deal intre 6° si 9°, in cea montana este cuprinsa intre 2° si 6°C , iar pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, -1, 2°C. Volumul precipitatiilor depaseste 400 mm anual, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, cele mai uscate, decembrie-februarie, cu prelungiri pana in luna martie. Caderile de precipitatii in cantitati mari de 300 mm in 24 de ore sunt frecvente pe intreg teritoriul judetului. Numarul zilelor cu ninsoare urca pana la 80 in zona de munte si numai pana la 20 in zona de campie. Vanturile dominante in toate anotimpurile bat dinspre nord-est.

Hidrografia
Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din care 596 pe pamant romanesc) si afluentilor sai. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, desfasurandu-se pe sectorul-aval Trotus - confluenta cu Ramnicul, de-a lungul judetului Galati, la iesirea din judet totalizand o suprafata de bazin de 37.061 kmp. Cursul sau este meandrat si insotit de o lunca larga. Afluentii mai importanti pe care il primeste pe dreapta sunt Trotusul, Zabrauti, Susita, Putna, Ramnicul Sarat, iar pe stanga Barladul, care apartine in totalitate altor judete. Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 kmp.

Judetul Vrancea are cinci orase (Focsani (100.000 locuitori), Adjud, Panciu, Marasesti si Odobesti), 59 de comune si 331 sate.
Padurile, care acopera aproape 38 % din suprafata judetului Vrancea, reprezinta una dintre cele mai importante bogatii ale sale. Agricultura este bine dezvoltata; intreaga suprafata agricola cuprinde peste 255.284 ha, dintre care terenul arabil ocupa 146.792 ha, podgorii peste 35.000 ha, livezi 4.654 ha si paduri 191.792 ha.
In judet de gasesc 678 institutii educationale, dintre care 20 sunt licee. De asemenea mai sunt 276 biblioteci publice, noua muzee si patru sali de cinema.
Judetul Vrancea ofera numeroase posibilitati de drumetie si odihna : statiunea Soveja, cunoscuta pentru cel mai ozonat aer din tara, valea Putnei - Lepsa, podgoriile si beciurile domnesti de la Panciu si Odobesti.

Scurt istoric
Numele de "Vrancea" este atestat pentru prima data intr-o scrisoare datata 2 iulie 1431, scrisa in limba latina, sub forma "Varancha".
Vrancea este un pamant cu o istorie bogata. In epoca contemporana, a fost simbolul Unirii dintre Moldova si Tara Romaneasca din 24 ianuarie 1859 care a pus bazele statului roman. Focsani a fost primul centru al primelor institutii ale noului stat unificat roman - Comitetul Central si Curtea de Apel. De aceea orasul este cunoscut ca fiind prima capitala a Principatelor Unite.
In timpul Primului Razboi Mondial, in iulie-august 1917, Europa a reputat primele victorii asupra Germaniei imperialiste pe campurile de lupta de la Marasti si Marasesti. Aceste victorii au dus la desavarsirea Statului Unitar Roman la 1 Decembrie 1918. Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale si mausolee in onoarea jertfei eroilor Primului Razboi Mondial - Marasti, Marasesti, Soveja si Focsani.
Vatra permanenta de locuire inca din preistorie, pe pamantul Vrancei au existat toate culturile materiale intalnite pe teritoriile locuite azi de romani. In zona Vrancei s-a dezvoltat cea mai veche cultura neolitica - Cris (circa 5000 i.Hr.), identificata la Candesti, Bontesti, Muncelu, Barsesti etc, urmata de culturile Boian, ce apar in neoliticul timpuriu (Gugesti, Candesti) si Cucuteni (neolitic), prezenta pe teritoriul judetului Vrancea in peste 43 de statiuni arheologice (Padureni, Manastioara, Domnesti, Bontesti, Carligele, Tifesti, Barsesti). Cultura Monteoru (epoca bronzului) este si ea prezenta in aproximativ 30 de statiuni arheologice (Fitionesti, Padureni, Straoane, Crucea de Sus, Satul Nou, Vizantea etc.). Epoca fierului, Hallstatt si La Tene este atestata in asezarile de la Padureni, Bontesti, Candesti, Barsesti si Manastioara. Triburile Carpilor sunt prezente pe pamanturile de azi ale Vrancei prin descoperirile de la Vartescoiu, Padureni si altele. Descoperirile arheologice de tip Dridu (sec. VIII-XI) de la Martinesti, Oreavu, Dragosloveni, Campineanca, Budesti confirma continuitatea in aceasta vatra de locuire. Crestin-ortodocsii de la formarea intregului neam, locuitorii acestor meleaguri au facut fata expansiunii catolicismului de pe vaile Putnei si Milcovului, Episcopatul Cumanilor (infiintat aici in 1227, cu resedinta in "Civitas Mylcoviae") fiind distrus de tatari in timpul invaziei din 1241.
Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna (mai tarziu judet), mentionat inca din secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata in partea de nord-vest a judetului, a existat ca stat taranesc autonom, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei. Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591 alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre rasarit.
La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei.
Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor de catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX - pentru iesirea din "boieresc", Vrancea fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin Ipsilanti. Intre evenimentele de seama petrecute pe teritoriul judetului Vrancea mentionam si luptele de la Martinesti si Focsani din timpul razboiului ruso-turc din 1789.
Dupa inlaturarea monopolului turcesc asupra comertului exterior al Tarii Romanesti si activarea portului Galati, spre care se indreptau produsele agricole si manufacturiere din zona, regiunea cunoaste o revigorare economica. Asa se explica masiva participare a focsanenilor si a taranilor din jur la Revolutia de la 1848 si la Unirea Principatelor din 1859, care in fapt a fost si este simbolul libertatii si demnitatii romanesti. Remarcabila e si unitatea de vointa si actiune a tuturor vrancenilor din Razboiul de Neatarnare din 1877 - 1878.
In timpul primului razboi mondial, in Vrancea se desfasoara, din Zboina Neagra si pana in Valea Siretului, la Doaga, luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marea batalie de la Marasesti (6 august), unde trupele germane au suferit o amara infrangere.

Atractii turistice
Sectia de Arhitectura si Tehnica Populara "Crangul Petresti" - ca parte componenta a Muzeului Vrancei, Sectia de Arhitectura si Tehnica Populara "Crangul Petresti" a fost deschisa oficial in anul 1977, aparand ca o necesitate culturala de cea mai mare importanta, pentru pastrarea si punerea in valoare a patrimoniului etnografic al judetului Vrancea. Prin structura sa, aceasta a fost gandita ca un sat din Vrancea cu tot tipicul sau. Amplasata in cadrul natural al padurii Petresti, sectia in aer liber a Complexului Muzeal Vrancea cuprinde 73 de constructii autentice grupate in 32 de complexe cu peste 6000 de obiecte diferite.

Rezervatii naturale Vrancea: Numeroasele studii privind biodiversitatea judetului Vrancea au dus la identificarea a numeroase asociatii vegetale si animale in care se regasesc circa o treime din speciile de plante superioare intalnite in Romania. Deosebit de importanta este si prezenta a peste 30 de specii de plante endemice sau declarate monumente ale naturii, a caror supravietuire nu este posibila in afara unei retele de arii protejate. Aceste 18 rezervatii naturale adapostesc o flora, vegetatie si fauna, cantonate in cele mai diverse biotopuri ale judetului Vrancea, astfel incat aceste arii protejate reprezinta un adevarat tezaur de genofond.
Manastirea Mera - o constructie fortificata ridicata in 1685, singura cladire construita in Romania de catre familia domnitoare Cantemir.
Pivnitele domnesti de la Odobesti, construite in 1839, unde se gaseste cea mai mare si bogata colectie de vinuri imbuteliate din Romania.
Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita in 1770 pe cursul superior al raului Putna.
Mausoleele Eroilor Romani inchinate soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti - Marasti - Soveja - Focsani, in Primul Razboi Mondial.
Soveja - una dintre cele mai cunoscute statiuni balneo-climaterice, cunoscuta si datorita traditiilor populare (de aici a cules Alecu Russo balada "Miorita" in 1853).
Focul viu de la Andreiasu - emanatie de gaze cu ardere permanenta la suprafata (Andreiasu este o localitate montana atestata documentar din 8 august 1445).
Cascada Putna, la 71 km distanta de Focsani, cu o lungime de 76 m, 14 m inaltime si un debit de 9 metri cubi pe secunda.
Crescatoria de pastravi din satul Tulnici.
Teatrul "Maior Gheorghe Pastia" din Focsani, o impresionanta cladire europeana construita de catre acest ofiter in 1913.
Piata Unirii din Focsani - un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite in anii 1970. Obeliscul Unirii, lucrare a sculptorului Ion Jalea, aminteste de Unirea Principatelor romane din data de 24 ianuarie 1859.

O parte din informatiile prezentate pe aceasta pagina sunt preluate de pe site-ul www.vrancea.com.ro .