Judetul Vaslui

0 comentarii

Judetul Vaslui

Date generale
Populatie: 467.901 locuitori (iulie 2001)
Suprafata: 5.318 kmp
Localizare: in partea de est a Romaniei, in Moldova
Orase: Vaslui (resedinta de judet), Barlad, Husi, Negresti

Atractii turistice judetul Vaslui

rezervatii naturale: Maluseni (la 55 km de Vaslui, rezervatie paleontologica, una dintre cele mai bogate in fosile din Romania, unde se gasesc fosile de maimute, antilope, camile, cerbi, broaste testoase etc). Padurea Harboanca (Brahaisoara) – la 16 km nord-vest de Vaslui, adapostind numeroase specii de stejar. Alte rezervatii: Hulubat (rezervatie paleontologica, adapostind fosile vegetale din Pleistocen); Padurea Seaca-Mobileni (langa Coroiesti, rezervatie forestiera si botanica); Padurea Badeana (in apropiere de Tutova, la 75 km de Vaslui)
vestigii istorice: ruinele de la Arsura (o mare cetate traco-getica din secolele 4 – 2 i.e.n.); cetatea daco-getica de la Bunesti; ruinele Curtii domnesti din Vaslui (1490) si ale celei din Husi (1494).
biserici: Biserica Sf.Ioan Botezatorul din Vaslui, ridicata de Stefan cel Mare in 1490, in cinstea victoriei din 1475 impotriva turcilor, constructie in stilul traditional moldovenesc. Alte cladiri de cult: biserica Sf.Gheorghe din Barlad (construita de Stefan cel Mare in 1496 si refacuta de Vasile Lupu in 1636); biserica Sf.Apostoli Petru si Pavel din Husi (ridicata de Stefan cel Mare, in 1494 – 1495); Manastirea Grajdeni, din satul Grivita, construita de Petru Rares intre 1533 – 1540 etc.
monumente: statuia lui Stefan cel Mare de la Podul Inalt (10 km de Vaslui), ridicata in amintirea marelui domnitor moldovean, care a obtinut pe aceste locuri una dintre cele mai impresionante victorii din istoria tarii: pe 10 ianuarie 1475, armata lui Stefan cel Mare, inferioara numeric, a zdrobit armatele turcesti conduse de Suleiman Pasa.

Geografia judetului Vaslui
Judetul Vaslui este situat pe raul Barlad, in partea de sud si sud-est a Podisului Central Moldovenesc, iar in partea centrala se intinde pe Colinele Tutovei si Dealurile Falciului (diviziuni ale Podisului Barladului - parte a Podisului Moldovei). Relieful este format din dealuri si vai largi, orientate preponderent nord-sud. Cele mai inalte puncte din judetul Vaslui sunt de 485 m - Dealul Mangaralei, in nord-vest si 425 m - Dealul Cetatuii, in partea de nord-est, altitudinea medie este de 250-350m, iar altitudinea minima este de 10 m in lunca Prutului.
Clima este temperat continentala cu nuante excesive, fiind caracterizata prin veri calduroase si secetoase si ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse intre 8°C si 9,8°C , iar precipitatiile sunt relativ reduse.
Reteaua hidrografica este reprezentata in special de cursul mijlociu al raului Barlad, cu afluentii Vaslui, Crasna, Tutova si Zeletin, iar in partea de sud-est a judetului de raul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: Grosu, Balta Mare, Harsetii (lacuri de lunca), Solesti, Cuibul Vulturilor, Manjesti, Tungujei, Cazanesti, Rapa Albastra, Puscasi, Vulturesti, Posta Elan (lacuri de acumulare), Carja, Negresti, Tacuta, Rediu-Galian (iazuri piscicole).
Din suprafata totala de 533.127 ha a judetului Vaslui, 72,2% este zona agricola, 16,4% reprezinta paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera si 11,4% alte suprafete (ape, suprafete construite, drumuri, cai ferate etc.).
Judetul Vaslui se invecineaza cu judetul Iasi, in partea de nord, judetul Neamt, in partea de nord-vest, judetul Bacau, in partea de vest, judetul Vrancea, in partea de sud-vest, judetul Galati, in partea de sud, in partea de est, peste raul Prut, se afla Republica Moldova.
In judetul Vaslui sunt 5 orase (Vaslui, Barlad, Husi, Negresti, Murgeni), 81 de comune si 460 de sate.

Vegetatia judetului Vaslui include atat elemente specifice padurilor central-europene (gorun, fag), cat si specii floristice caracteristice stepelor si silvostepelor continentale est-europene. In cadrul judetului Vaslui se disting doua mari zone de vegetatie, una a padurilor de foioase (in vest si nord-vest) si alta de stepa si silvostepa (sud si sud-est).

Populatia judetului Vaslui numara, la diferite recensamanturi:
- 1930: 321.936 locuitori, din care 58.644 locuitori in mediul urban si 263.292 locuitori in mediul rural.
- 1948: 344.917 locuitori, din care 59.502 locuitori in mediul urban si 285.415 locuitori in mediul rural.
- 1956: 401.626 locuitori, din care 64.945 locuitori in mediul urban si 336.681 locuitori in mediul rural.
- 1966: 431.555 locuitori, din care 79.735 locuitori in mediul urban si 351.820 locuitori in mediul rural.
- 1977: 437.251 locuitori, din care 124.773 locuitori in mediul urbansi 312.478 locuitori in mediul rural.
- 1992: 461.374 locuitori, din care 200.549 locuitori in mediul urban si 260.825 locuitori in mediul rural.
- 2002: 455.049 locuitori, din care 179.001 locuitori in mediul urban si 276.048 locuitori in mediul rural.

Istorie
Existenta celor mai vechi asezari pe teritoriul judetului Vaslui este demonstrata de descoperirile arheologice din perioada neolitica, dar primele atestari documentare ale unor localitati au aparut in 1375 si in documente interne din 1423. In perioada 1435-1442, Vasluiul a fost resedinta Tarii de Jos si era considerat al doilea centru important al Moldovei. In 1440, Bogdan al II-lea castiga in padurea de la Crasna o importanta batalie impotriva otomanilor, dar eroismul si patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit in marea batalie castigata de Stefan cel Mare in 1475 la Podul Inalt, batalie cunoscuta in istorie ca fiind cea mai stralucita victorie din istoria militara a Romaniei si cea mai mare victorie europeana impotriva otomanilor, pana la asediul Vienei. Intre secolele XVII - XVIII, mai multe asezari vasluiene au fost pradate si incendiate de invaziile tatare si otomane, unele dintre ele fiind complet distruse, cum a fost si cazul orasului Vaslui. In secolele care au urmat, locuitorii judetului au participat activ la bataliile pentru independenta si libertate din 1848, 1858, 1877 si 1918, fiind recunoscuti pentru vitejia si curajul lor si lasand eroi legendari, precum Penes Curcanul.
In secolul al XX-lea, alaturi de judetul Botosani, pe teritoriul judetului Vaslui a izbucnit Rascoala taraneasca din 1907, care a antrenat mai multe localitati, printre care Husi, Vaslui, Barlad, Stanilesti, Muntenii de Jos s.a.
Judetul Vaslui, cu resedinta la Vaslui, a fost infiintat ca unitate administrativ-teritoriala sub denumirea de “tinut”, inca din secolul al XIX-lea si cuprindea o suprafata de 2132 kmp. In componenta sa intrau 3 plasi: Racova, Stemnic si Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup si trei albine. In 1950, a fost infiintata regiunea Barlad cu resedinta la Barlad, iar in perioada 1956 – 1968, Vaslui, Falciu si Tutova faceau parte din judetul Iasi. La 17 februarie 1968 a avut loc o noua impartire administrativ- teritoriala, fiind astfel reinfiintat judetul Vaslui in limitele cunoscute in prezent, din fostele judete Vaslui, Tutova (cu resedinta la Barlad) si Falciu (cu prima resedinta la Falciu, apoi la Husi).
Stema actuala a judetului Vaslui a fost aprobata in ianuarie 2006, in sedinta de Guvern si a fost conceputa in 2004 de catre un specialist in heraldica. Acesta a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor tinuturi ale judetului: Vaslui, Tutova si Falciu. Stema judetului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, in care sunt inscrise simbolurile istorice ale tinuturilor, care sunt delimitate de un filet de aur. In primul cartier, in camp rosu, este plasat un stup din nuiele de argint, incadrat de trei albine de aur, reprezentand vechea stema heraldizata a tinutului Vaslui. In cel de-al doilea cartier, tot pe fond rosu, sunt plasati trei pesti de argint, suprapusi, redati spre dreapta, reprezentand stema traditionala a tinutului Tutova. In cel de-al treilea cartier este plasat un bour moldovenesc, de argint, trecand spre dreapta, reprezentand stema si simbolul traditional al tinutului Falciu.

Personalitati ale judetului Vaslui
Ioan C. Dumitriu-Birlad - sculptor
Alexandru Ioan Cuza - domnitor
Stelian Baboi - scriitor
Alexandru Vlahuta - scriitor
Constantin Chirita - scriitor
Dimitrie Cantemir – savant, carturar si domnitor
Eugen Bulbuc - muzician
Elena Cuza - prima doamna a Romaniei
Ernest Juvara - medic chirurg
Corneliu Vasiliu - pictor
Marcel Guguianu - sculptor
Andreea Raducan - sportiv (gimnasta)
Nicolae Milescu Spatarul - carturar, diplomat
Gheorghe Gheorghiu-Dej – om politic
Luiza Zavloschi - prima femeie primar din Romania
Smaranda Braescu - prima femeie aviator si parasutist din Romania
Ionel Teodoreanu - scriitor
Nicolae Tonitza - pictor
Stefan Procopiu - fizician
Victor Ion Popa - scriitor
Penes Curcanul – erou al Razboiului de independenta (1877 - 1878)
Constantin Tanase - actor, cupletist
Constantin Bedreag - fizician
Felix Aderca - poet, prozator
Costache Olareanu - scriitor
Ana Pauker - politiciana comunista
Ioana Zizi Lambrino - membru a familiei regale
Dimitrie Bagdasar - medic
Gheorghe Tasca - economist
George Tutoveanu - poet
Vasile Vasilachi - preot arhimandrit, vicar al Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Romane din America
Gheorghe Ghibanescu - istoric, filolog
Alexandru Giugaru - actor
Stefan Ciubotarasu - actor
Emil Racovita - biospeolog
Institutii de invatamant
In judetul Vaslui functioneaza 5 universitati, scoli de invatamant profesional tehnic de maistri si invatamant postliceal de specialitate, 18 licee si colegii, 426 scoli generale si 384 gradinite (din care 61 in mediul urban)
Festivaluri, expozitii si evenimente culturale
Festivalul International de umor "Constantin Tanase"
Targul mesterilor populari
Festivalul fanfarelor
Festivalul "Hora" de la Padureni
Festivalul-concurs de muzica usoara "Constelatia necunoscuta"
Turism si agrement in judetul Vaslui
Desi nu este la fel de bogat in obiective turistice ca alte judete din Romania, judetul Vaslui este remarcabil prin tezaurele arheologice gasite aici, valorile etnografice si de arta populara, locurile istorice si monumentele care atesta existenta milenara a romanilor in aceasta zona, cat si contributia lor la cultura universala. Castelul Mavrocordat, construit in secolul al XIX-lea, Cetatea lui Stefan cel Mare, datand din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondata de Stefan cel Mare in secolul al XV-lea sunt cateva din numeroasele vestigii istorice si culturale pastrate in judetul Vaslui. Trebuie mentionat si ca Vasluiul si Barladul, cele mai importante orase din judet, au fost ridicate in secolele al XIV-lea si respectiv al XV-lea. Municipiul Husi, al treilea ca marime in judet, este faimos in intreaga lume pentru podgoriile si calitatea vinurilor sale.

Muzee:
Muzeul Judetean Stefan cel Mare din Vaslui
Sala Arta din Vaslui
Muzeul Vasile Parvan din Barlad, din 1914
Casa Personalitatilor Barladene din Barlad
Casa Sturdza din Barlad
Muzeul Municipal Stefan cel Mare din Husi
Muzeul Viticol din Husi
Muzeul Memorial Dimitrie Cantemir din Husi
Muzeul Eparhial de Arta Religioasa din Husi
Muzeul Satesc Banca
Colectia Eugenia si Costache Burada din Danesti
Expozitia Memoriala Dimitrie Cantemir din Dimitrie Cantemir
Casa Memoriala Emil Racovita din Emil Racovita
Muzeul Satesc Giurcani
Muzeul Satesc Grumezoaia
Casa Memoriala Elena Cuza din Solesti
Castelul Rosetti-Solescu din Solesti
Muzeul Satesc Tacuta
Muzeul Satesc Vulturesti
Muzeul Satesc Vutcani
Alte cladiri si monumente
Statuia lui Stefan cel Mare de la Podul Inalt
Ruinele Curtii Domnesti a lui Stefan cel Mare din Vaslui
Statuia de bronz a lui Stefan cel Mare din Centrul Civic Vaslui (opera lui Eftimie Barladeanu)
Mausoleul Penes Curcanul din Parcul Copou in Vaslui
Monumentul Independentei din Piata Palatului de Justitie in Vaslui
Casa memoriala Rosseti Solescu, unde se afla mormantul Elenei Cuza, in Solesti.
Biserici si manastiri
Biserica Sf. Ioan (1490) din Vaslui
Biserica Domneasca, zidita incepand cu anul 1634 in timpul domnitorului Vasile Lupu, aflata in Barlad
Biserica Sf. Gheorghe zidita in 1843 in Barlad;
Biserica zidita de Stefan cel Mare intre 1494 - 1495 si devenita biserica episcopala in 1598 in timpul domniei lui Eremia Movila, aflata in Husi
Manastirea de la Moreni
Manastirea de la Floresti (ridicata in 1652)
Manastirea de la Garceni
Manastirea de la Movila lui Burcel
Biserica Sf. Nicolae Vaslui
Parcuri si rezervatii naturale
Gradina Zoologica din Barlad
Padurea seculara de la Movila lui Burcel
Padurea Seaca Movileni
Locul fosilifer Malusteni
Locul fosilifer Nisiparia Hulubat
Coasta Rupturile de la Tanacu
Padurea Badeana
Padurea Balteni
Fanetele de la Glodeni
rezervatii paleontologice la Manzati, comuna Ibanesti

Infrastructura si economie
Reteaua de drumuri din judetul Vaslui insumeaza 2.138 km, cu o densitate de 40,2 km la 100 kmp: 8 trasee de drumuri nationale, din care 1 traseu de drum european (Drumul European E 581 - coridorul paneuropean nr. IX), 1 traseu de drum national principal (DN 24), 6 trasee de drumuri nationale secundare (DN 2F, DN 11 A, DN 15D, DN 24A, DN 26 SI DN 28), 52 de trasee de drumuri judetene si 197 de trasee de drumuri comunale.
Reteaua de cai ferate din judetul Vaslui totalizeaza 249 km, din care 192 km de linie cu o cale si 57 km de linie cu 2 cai, cu o densitate de 47,7 km la 1000 kmp: Linia 600 (Faurei - Tecuci - Barlad - Vaslui - Buhaiesti - Iasi – Ungheni), Linia 603 (Barlad - Falciu - Falciu Nord), Linia 604 (Crasna – Husi), Linia 605 (Buhaiesti – Roman), Linia 703 (Barlad – Galati).
Puncte de control si trecere a frontierei din judetul Vaslui: Falciu (Romania) / Cantemir (Republica Moldova) - trafic feroviar de marfa cu transbordare la Prut si Albita (Romania) / Leuseni (Republica Moldova) - trafic rutier international de calatori si marfa.
Industria judetului Vaslui produce componente mecanice, aparate de masura si control, materiale abrazive, rulmenti, produce chimice, textile si produse alimentare.

Turism si agrement in judetul Vaslui
Municipiul Vaslui: Ruinele Curtii Domnesti si Biserica Sf. Ioan (1490); Complexul monumental de la Podul Inalt, la 12 km sud de Vaslui. La 12 km spre Nord de Vaslui in satul Solesti se afla Casa memoriala Rosseti Solescu, unde se afla mormantul Elenei Cuza.
Municipiul Barlad: Biserica Domneasca, zidita incepand cu anul 1634 in timpul domnitorului Vasile Lupu; Biserica Sf. Gheorghe zidita in 1843; Biblioteca “S. Belloescu” avand in prezent peste 150.000 volume si un insemnat patrimoniu de carte rara inscrisa in patrimoniul cultural-national (1906); Muzeul “Vasile Parvan” (1914).
Municipiul Husi: Palatul Domnesc din sec. al XV-lea si Biserica Domneasca din sec. al XVI-lea; Biserica zidita de Stefan cel Mare intre 1494 - 1495 si devenita biserica episcopala in 1598 in timpul domniei lui Eremia Movila.