Judetul Maramures

0 comentarii

Maramures

Date generale
Populatia: 530.605 locuitori (01.07.2001)
Suprafata: 6.304 km%u02DB
Localizare: in partea de nord-vest a Romaniei, invecinandu-se la nord cu Ucraina; la vest cu judetul Satu Mare; la sud cu judetele Salaj, Cluj, Bistrita Nasaud; la est cu judetul Suceava
Orase: Baia Mare (resedinta de judet), Sighetu Marmatiei, Borsa, Viseu de Sus, Baia Sprie, Targu Lapus, Cavnic, Sieni

Atractii turistice:

- Lacuri: Firiza, lac de baraj, este situat pe raul cu acelasi nume, la 10 km de Baia Mare si este cel mai important din judet. Alte lacuri: Ocna Sugatag si Costiui, cu proprietati terapeutice, Iezerul (lac glaciar, situat in masivul Pietrosul)

- Cascade: Puzdrele, Cailor, cu o cadere de 40 m.

- Valea Vaserului (unul dintre cele mai impresionante defilee din Carpatii Orientali), Valea Izei si Valea Marei (pe DN 18)

- Statiuni: Borsa (850 m altitudine, statiune balneoclimaterica si de odihna, situata la poalele Muntilor Rodnei), Ocna Sugatag (490 m altitudine, la 20 km de Sighetu Marmatiei, la poalele Muntilor Tibles - Gutai)

- Masivul Pietrosul, 2.303 m (Muntii Rodnei), adaposteste cea mai importanta rezervatie naturala din nordul tarii (de interes geologic, botanic si faunistic). Masivul prezinta numeroase urme glaciare (creste, vai, circuri, morene). A fost declarat de UNESCO rezervatie a biosferei - Muntii Gutai (1.443 m) fac parte din cadrul lantului muntilor vulcanici. O priveliste bizara ofera "Creasta Cocosului", la 12 km de Baia Sprie, imens bloc de andezit care domina imprejurimile cu semetia lui salbatica, formeaza o rezervatie geologica
- Muntii Tibles (1.839 m)
- Muntii Maramuresului, cu vf. Farcau de 1.957 m.

- Vestigii istorice: Turnul lui Stefan - Baia Mare, interesanta constructie inalta de 50 m, ridicata in 1347, ce seamana cu turnul vechii primarii din Praga. Bastionul Macelarilor - Baia Mare - facea parte din sistemul de fortificatii al orasului (sec. XV). Cladirea Monetariei - Baia Mare (1734-1738), azi sediul Muzeului Judetean; Ruinele Cetatii Chioarului, langa Somcuta Mare, mentionata documentar in 1319; Ruinele cetatii de la Bogdan Voda.

Edificii religioase: bisericile din lemn ocupa un loc aparte in fondul de aur al creatiei populare din Romania, unice in lume prin formele si ornamentele specifice stilului romanesc. Unele dintre cele mai reusite exemplare se afla in localitatile: Bogdan Voda (sec. XVIII, cu interior pictat), Surdesti (1724, cu cel mai inalt turn din tinut: 54 m); Moisei (1699); Barsana (1780), Budesti (sec. XVII-XVIII), Calinesti (1663, cu pictura din 1754), Rozavlea (1700, pictura murala din 1775), Botiza (1796), Ieud; Biserica "Sfanta Treime" din Baia Mare, ridicata de calugarii iezuiti intre 1717-1720, in stil baroc; Manastirea Izvorul Negru, langa Moisei (1672).

 Edificii culturale:
- Muzeul Maramuresului, Sighetu Marmatiei, cu sectii de etnografie si arta populara (piese de port si arhitectura populara, masti populare, icoane, piese de industrie casnica), stiintele naturii (flora si fauna maramuresana); Muzeul Mineralogic, Baia Mare

- Monumentul de la Moisei, ridicat in amintirea celor ucisi de nazisti in 1944, a fost sculptat de Vida Gheza, initial in lemn, iar ulterior in piatra.

- Cimitirul Vesel - Sapanta (la 18 km de Sighetu Marmatiei), unic in lume prin originalitatea sa: crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras l-au transformat intr-un adevarat muzeu. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului romanesc care nu se teme de moarte.

- Vestitele porti maramuresene - Sapanta, Vadul Izei, Desesti, Giulesti;

Descriere Geografica
Judetul Maramures este situat in nord-vestul Romaniei, aproape de granita cu Ucraina si cuprinde vechile teritorii ale Maramuresului, Chioarul, Lapusul si Depresiunea Baia Mare. Datorita bogatiilor in aur, argint, plumb, zinc, sare, pasuni intinse, paduri si terenuri agricole, fauna si flora, judetul Maramures este cunoscut inca din antichitate pentru expoatarile de minereuri - Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza mineritului. In 1884, la Firiza, langa Baia Mare, s-a inceput prelucrarea plumbului, iar in 1920, prelucrarea zincului la Fabrica Phoenix.
Din suprafata totala a judetului, zona montana ocupa 43 %, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai inalt din Carpatii Orientali - si zona vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.300-1.800 m); 30 % din suprafata sunt dealuri si platouri, iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase. In mijlocul Maramuresului, a Muntilor Rodnei, Gutai si Tibles se gaseste Depresiunea Maramuresului, cea mai mare din Romania (75 km lungime si 20 km latime). Pe crestele muntilor, iarna domneste pana in lunile mai-iunie. Judetul Maramures este cunoscut si pentru resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), in special langa Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Poiana Botizii. Judetul Maramures are 62 de terenuri de vanatoare cu o suprafata de 587.000 ha. De asemenea, aici se mai afla si opt rezervatii naturale.
Relieful este predominant muntos, in general accidentat, inaltimile variind intre 200 m in depresiuni si 2.300 m pe culmile muntilor. Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Mai cuprinde parti din Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile vestice;
Cursurile de apa brazdeaza judetul ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa, Craciunesti, Breb, Botiza.
Climatul este temperat continental, cu o temperatura medie anuala de 9.4°C. Inversiunea termica este puternica in Depresiunea Maramuresului. Cantitatea anuala de precipitatii este intre 700 -si1400 mm, mai mare in partea nordica si nord-vestica a judetului.

Alte atractii ale judetului Maramures:

Valea Marei - este unul dintre cele mai atractive trasee de pe D.N. 18, Baia Mare - Sighetu Marmatiei, vestit pentru frumusetea peisajului, a comorilor turistice si a monumentelor de arta si arhitectura populara specifice: case, porti de lemn bogat sculptate si biserici de lemn cu turle inalte

Baia Sprie, oras vechi, centru de extractie a minereurilor neferoase, cunoscut in secolul XIV sub denumirea Medium Mons. Ca atractii turistice amintim Primaria si casa de lemn Csaszi.

Satul Mara este un adevarat muzeu de arta populara in aer liber - case, stalpi si porti de lemn sculptate cu elemente traditionale.
Satul Sugatag este vestit prin atelierele de cojocarie de aici. Din acest loc, pe un drum lateral (5 km) se ajunge la Ocna Sugatag, statiune balneoclimaterica cu baza de tratament, bazine acoperite si in aer liber.

Sighetu Marmatiei - municipiu atestat ca localitate inca din 1346, este un important centru cultural cu vechi traditii. Obiective turistice: Muzeul Municipal cu sectie de etnografie cuprinzand valoroase colectii de masti populare, ceramica veche, covoare, cioplituri in lemn; Muzeul satului maramuresean in aer liber; Parcul "Gradina Morii" de pe malul Izei. In ultima saptamana a anului, Sighetu Marmatiei este gazda unei ample manifestari folclorice dedicata datinilor si obiceiurilor de iarna, o trecere in revista a portului si mastilor populare, a frumoaselor traditii pastrate pe aceste meleaguri.

Valea Izei - urmand traseul strabatut de valea Izei, pe D.N. 17 C din comuna Vadu Izei - Borsa pana la pasul Prislop, turistii vor avea posibilitatea de a cunoaste vechi constructii de lemn, case si porti, maiestrit sculptate, precum si portul popular specific zonei, in care predomina culorile vii (mai ales portocaliu si rosu). Drumul continua spre comunele Rozavlea si Ieud - cu biserici de lemn cu turle inalte; cea din Ieud este considerata cea mai veche din Maramures (1364). Tot aici a functionat si prima scoala romaneasca si s-a descoperit cea mai veche scriere romaneasca - "Zbornicul de la Ieud".

Sacel este o vestita comuna centru de ceramica cu veche traditie.

Tara Lapusului - zona folclorica avand obiceiuri si datini deosebit de originale. Locuri de popas pe traseul Baia Mare - Targu Lapus: Sisesti (comuna in care se afla muzeul memorial Dr. Vasile Lucaciu (1852-1922), luptator pentru desavarsirea unirii nationale), Surdesti (vestit prin biserica de lemn de aici, faimoasa in intreaga tara, cu turla inalta de 54 m si considerata una dintre cele mai inalte constructii de lemn din Europa), Cavnic (oras minier important din punct de vedere turistic prin monumentul "Stalpul tatarilor" purtand inscriptia "Usque hic fuerunt tartaris", care aminteste de victoria obtinuta de localnici in 1717 impotriva unei invazii tataresti).

Targu Lapus - oras situat in valea Lapusului, punct de plecare intr-o bogata zona de arta populara, constructii de lemn, artistic sculptate, muzee (satul Rohia) si interesante manifestari folclorice. Tot din Targu Lapus se intreprind si excursii in Muntii Tiblesului.

Sapanta - comuna in extremitatea nord-vestica a Romaniei, pe raul Tisa, in Depresiunea Maramuresului vestic, la poalele Muntilor Ignis (Carpatii Orientali), altitudine 500 m, la 95 km distanta de Satu Mare, la granita cu Ucraina. Localitate balneara cunoscuta pentru izvoarele sale de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, carbonate si izotonice, avand un inalt continut de ioni bicarbonici.
Cimitirul Vesel din Sapanta dateaza din 1935 si a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras. Crucile gravate si colorate de Stan Patras si de ucenicii sai prezinta caricatural atat obiceiurile bune, cat si pe cele rele ale celor raposati. Spiritul creativ al lui Stan Ioan Patras a facut ca acest monument al Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si civilizatiei romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este Dumitru Pop, care a lucrat cu Patras inca de cand avea noua ani. Localitatea este renumita si prin industria sa casnica, care produce frumoase cergi traditionale, caciuli barbatesti populare si costume populare.

Borsa - oras minier si forestier, punct de plecare pentru ascensiuni in Muntii Rodnei. In apropiere se afla izvoare carbogazoase, bicarbonate, calcice, magnezice, clorurosodice.
Borsa este o localitate in nordul extrem al Romaniei, in partea rasariteana a Depresiunii Maramuresului, inchisa de Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului (Carpatii Rasariteni), situata la 700 - 850 m altitudine, pe Valea Viseului, in apropierea Pasului Prislop (una din cele mai inalte trecatori din tara - 1413 m), care leaga Transilvania de Bucovina. In partea rasariteana a orasului, la poalele Masivului Rodnei, la 2 km departare de centru si la 850 m altitudine, se afla un important complex turistic, deschis in tot cursul anului, dispunand de mai multe hoteluri moderne. Zona ofera conditii pentru practicarea alpinismului si sporturilor de iarna (piste de schi cu grade variate de dificultate, trambuline de ski omologate, practicabile pana in lunile aprilie si mai). Cu funicularul (1.920 m lungine, 500 m inclinatie) se poate ajunge de la Complexul turistic la Poiana Stiol si mai departe, cu skilift (790 m lungime) la varful Stiol (1.611 m). Biserica de lemn din Borsa dateaza din 1700, cu picturi murale realizate in 1775