Judetul Constanta

2 comentarii

Judetul Constanta

Date generale
Populatie: 715.151 locuitori (2002)
Suprafata: 7.071 kmp
Localizare: in partea de sud-est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la sud cu Bulgaria, la vest cu judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la est cu Marea Neagra.
Orase: Constanta (resedinta de judet), Mangalia, Medgidia, Basarabi, Cernavoda, Eforie, Harsova, Navodari, Negru-Voda, Ovidiu.

Atractii turistice

- Lacuri: Techirghiol (cel mai bogat lac pentru namol terapeutic din Romania), Bugeac, Oltina, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc.

- Pesteri: complexul natural de la Gura Dobrogei, situat intre Limanu si Targusor, format din trei pesteri: Limanu, Liliecilor si La Adam, unde traiesc mari colonii de lilieci.

- Rezervatii naturale: Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii (rezervatie de fauna), Padurea Hagieni.

- Statiuni: Costinesti (numita si Statiunea tineretului), Eforie Nord (la 14 km de Constanta, statiunea a fost infiintata in 1894, cand a fost construit aici un sanatoriu), Eforie Sud (fosta statiune Carmen Sylva era il 1930 cea mai importanta statiune de pe litoralul romanesc), Jupiter - Cap Aurora, Mamaia (cea mai mare statiune turistica din Romania, ale carei inceputuri dateaza din 1906 - 1919), Mangalia (vechea colonie greceasca - Callatis - fondata in sec.4 i.e.n.), Neptun - Olimp, Saturn, Venus, Techirghiol (statiune permanenta pe malul lacului cu acelasi nume).

- Vestigii istorice: ruinele cetatii Histria (cea mai veche asezare greceasca din Romania, fondata in 657 i.e.n. de catre colonistii greci veniti din Milet), cetatea Tomis (fondata de grecii din Milet in secolul 6 i.e.n.), casa romana cu mosaic din Constanta (ridicata in sec 3 - 4 e.n., este un monument unic in aceasta parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia.

- Cladiri religioase: Moscheea din Constanta (construita in 1910), Catedrala ortodoxa din Constanta (ridicata in 1883 - 1895), moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datand din 1590), Manastirea Dervent, Manastirea Basarabi etc.

- Muzee: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta (aici se gasesc colectii de istorie greceasca, romana si bizantina), Muzeul de Stiinte Naturale (incluzand Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul Marii din Constanta, Muzeul Marinei din Constanta.

Scurt istoric
Judetul Constanta, alaturi de judetul Tulcea, face parte din Dobrogea - straveche provincie de pe tarmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagra), localitatile acestui tinut fiind dintre cele mai vechi din Romania, cu origini in antichitatea greaca.
Incepand de la mijlocul secolului al VII-lea i.e.n., grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au intemeiat o serie de colonii pe tarmul maritim al actualului judet Constanta, printre care se numarau Histria si Tomis, iar grecii dorieni - Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legaturi cu getii, lasand numeroase informatii arheologice si istorice despre populatia din zona, despre ocupatiile, obiceiurile si modul lor de viata.
Dobrogea (pe atunci Schythia Minor) intrase sub stapanirea romana inca din secolul I ien, inainte de cucerirea Daciei de catre romani si, prin urmare, poate fi considerata ca fiind prima provincie romana dintre toate provinciile romanesti de mai tarziu. Vestigiul cel mai expresiv lasat de ocupatia romana in aceasta provincie este monumentul Tropaeum Traiani construit in 109 e.n. la Adamclisi.
Asezarea geografica la interferenta drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantina din estul Europei a facut ca, la inceputul Evului Mediu, Dobrogea (si implicit judetul Constanta) sa suporte consecintele disputei dintre migratori. La sfarsitul secolului al XIV - lea, Dobrogea intra pentru aproape cinci secole sub stapanirea Imperiului Otoman, revenind la patria mama in urma razboiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independentei de stat a Romaniei.
Marea Unire din 1918 va fi urmata de o dezvoltare mai armonioasa a Romaniei, iar in acest cadru, Constanta, port maritim principal al tarii, devine din ce in ce mai important pentru ansamblul economiei nationale.

Descriere geografica
Judetul Constanta este situat in partea de sud - est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea. Ca suprafata, judetul Constanta ocupa locul 8 intre judetele Romaniei. Forma de relief predominanta este podisul, cu altitudine joasa (sub 200 m), doar in nordul judetului atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud, care seamana cu o campie inalta cu aspect calcaros.
Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).
Bogatiile solului sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, in timp ce in subsol sunt importante resurse minerale (minerale feroase, ape mineralizate, materiale de constructii, izvoare mezotermale, roci comune si fosfatice etc). Suprafata podisului este in mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea avand chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale.
Din punct de vedere al resurselor, un interes special il prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi, cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.

Reteaua hidrografica
Cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta este Marea Neagra, situata in partea estica a judetului. Marea Neagra este o mare continentala si are o suprafata de 411.540 km%u02DB. Adancimea maxima este mai mare de 2.211 m, insa, datorita configuratiei tarmului si a reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20 - 22 ‰ la suprafata apei si de pana la 28 ‰ in adancime, dar scade datorita aportului de apa dulce (in Marea Neagra se varsa multe ape dulci).
Reteaua hidrografica este formata din cursuri de apa (Dunarea, Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea), lacuri naturale si de lunca, lagune (Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia), limane marine. La acestea se adauga Canalul Dunare - Marea Neagra (64.2 km), Canalul Poarta Alba - Midia (27.5 km) si alte canale de irigatii din Valea Cerasu.

Clima
Regimul climatic temperat - continental caracteristic judetului Constanta este influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul prezinta o influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
Temperaturile medii anuale variaza intre 10 °C in nordul si centrul judetului si peste 11 °C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 4 °C.
Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia nord-nord-est, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.

Flora si vegetatia
In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene, cat si specii din flora mediteraneana si balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase, migdali pitici, porumbari si tufe de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc. Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

Fauna
Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului Constanta se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a. Dintre reptile, pe litoral se pot gasi diverse specii de serpi, soparla verde (inrudita cu gusterul), iar dintre pasari, mai multe specii de pescarusi. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescarusul mic. Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita, s.a. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat, broasca de apa, testoasa marina.