Judetul Botosani

Judetul Botosani

Date generale
Populatia: 465.438 locuitori (01.07.2001)
Suprafata: 4.986 km%u02DB
Localizare: judetul Botosani este asezat in partea nord-estica extrema a Romaniei, la granita cu Ucraina si Moldova, cuprins intre Siret (in vest) si Prut (in est) si are ca vecini: la nord - Ucraina; la est - Republica Moldova; la sud - judetul Iasi; la vest - judetul Suceava

Orase: Botosani (resedinta de judet), Dorohoi, Darabani, Saveni

Atractii turistice

Lacuri: Dracsani (440 ha, pe Valea Sitnei), Negreni (304 ha, pe valea Baseu), Cal Alb, Hanesti, Mileanca, Havarna, Stanceni, Stanca-Costesti (14.000 ha, pe Prut), Bucecea (475 ha, pe Siret).

Rezervatii naturale: Stanca Stefanesti - situata in apropiere de Stefanesti, este o rezervatie geologica si florala.

Alte rezervatii: padurea Ciornohol, padurea Vorona (150 ha, langa Vorona, rezervatie de flora si fauna).

Biserici si manastiri: biserica Sf.Nicolae din Popauti (construita de Stefan cel Mare, 1496), biserica domneasca Sf. Nicolae din Dorohoi (construita de Stefan cel Mare, 1495), manastirea Cosula (ridicata in 1535 de Petru Rares, in stilul arhitecturii moldovenesti medievale), biserica armeneasca din Botosani (1350), biserica domneasca Sf.Gheorghe din Botosani (construita de doamna Elena Rares, 1551), biserica Uspenia din Botosani (construita de doamna Elena Rares, 1552).

Muzee: casa memoriala Mihai Eminescu, Ipotesti (la 8 km de Botosani), casa memoriala George Enescu, Liveni, casa memoriala Nicolae Iorga, Botosani.

Scurt istoric
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului (Cucuteni) confirma faptul ca in aceasta zona au fost prezente asezari omenesti inca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamant ars, pictate in 2 sau 3 culori, de un inalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar in perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407, iar orasul Botosani in 1439. Dezvoltandu-se atat de timpuriu, Botosaniul nu a fost cetate, ci targ deschis, fara ziduri, situat la o raspantie de drumuri, ceea ce a dus la un comert infloritor. Se pare ca, incepand cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri insemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul targului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, au lasat numeroase urme la Botosani, in judet pastrandu-se si astazi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).
Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Trebuie amintit monumentul inchinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu (ridicat in 1928), precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat in memoria Rascoalei de la 1907.

Date demografice si statistice
Impartirea pe zone a locuitorilor judetului Botosani arata ca 40% traiesc in mediul urban si 60% in mediul rural. Structura etnica cuprinde romani, rromi, rusi-lipoveni, ucraineni, evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni. Din totalul populatiei, aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind impartit intre alte culte. Ca numar de locuitori, judetul Botosani se incadreaza la limita dintre judetele mici si mijlocii. Judetul Botosani are 340 de localitati, din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate.

Resedinta judetului este municipiul Botosani, situat in sudul judetului si mentionat documentar in "Letopisetul Tarii Moldovei" (1439), dar avand o vechime mult mai mare.
Din targul Botosaniului au fost trimise nenumarate acte si hrisoave purtand pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii.
Astazi, municipiul Botosani, cu circa 130.000 locuitori, este centrul economic, social si cultural al judetului. Municipiul Dorohoi este atestat documentar in anul 1408, in tratatul comercial incheiat de catre Alexandru cel Bun si regele polonez Vladislav Iagello. Acest fapt sugereaza ca, de fapt, el a existat ca asezare mai insemnata, ca targ, inca inainte de intemeierea statului moldovenesc. In prezent Dorohoiul este recunoscut pentru obiectele de sticla si portelan fabricate aici.

Relieful judetului Botosani
Relieful are un aspect predominant deluros, larg valurit si cuprinde doua unitati distincte:
- una mai inalta, alcatuita din partea de est a Podisului Sucevei (Culmea Siretului); situata la est de Culoarul Siretului, ocupa 21% din suprafata judetului si este reprezentata printr-o succesiune de dealuri, cu altitudini cuprinse intre 200 si 593 m (Dealurile Bour - 472 m, Mesteacan - 491 m, Agafton - 330 m, Dealul Mare Tudora - 587 m -altitudinea maxima a judetului si Dealul Holm - 556 m), despartite de cateva zone coborate, denumite sei (Seile Bucecea - 264 m, Vorona - 260 m, Dersca - 260 m, Lozna - 300 m si Hriscani - 280 m).
- Campia Jijiei Superioare, componenta a Campiei Moldovei, extinsa la est de Podisul Sucevei; ocupa 79% din suprafata judetului si este formata din coline joase, cu aspect de platouri, de 200 - 350 m altitudine, separate de numeroase vai largi. Denumirea de campie este atribuita acestei unitati atat din cauza altitudinii reduse a reliefului, cat mai ales a specificului predominant agricol.
Dealurile sunt de obicei asimetrice, cu versanti mai abrupti spre nord si nord-vest (relief de cueste) si cu cline domoale spre sud si sud-est. Vaile care brazdeaza Campia Jijiei Superioare pe directie generala nord-vest - sud-est sunt puternic adancite (60-100 m), prezentand sesuri aluviale si 3 - 4 niveluri de terase.

Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia in centru, cu afluentii Sitna, Miletin, Dresleuca, ce formeaza culoare depresionare largi, cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinand crearea artificiala a peste 150 iazuri (cu o suprafata totala de circa 3600 ha), utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. In zona localitatilor Stanca - Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizandu-se una din cele mai mari acumulari din tara, cu un volum de 1,5 miliarde m%u0142 apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km.

Clima este temperat-continentala, cu nuante excesive. Acest caracter este evidentiat atat vara, cand circulatia maselor de aer continental dinspre est - nord-est conditioneaza, impreuna cu lipsa precipitatiilor, calduri mari si o seceta accentuata, cat si iarna, cand invaziile de aer subarctic provoaca scaderi accentuate ale temperaturii sau viscole violente. Precipitatiile inregistreaza cantitati relativ mici in judet, iar vanturile predominante sunt cele dinspre nord-vest si sud-est.

Resursele subsolului, rezultatul structurii geologice, sunt reprezentate in principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Radauti Prut), unice in Romania prin compozitie si puritate. In partea estica a comunei Paltinis se gasesc depozite de ipsos, iar pe Valea Ursoaia, in Paltinis, se gasesc depozite de sulf. Solul judetului contine resurse materiale importante pentru constructii: nisipuri (Stancesti, Baisa), balast (Hutani, Corni), pietris (Dersca), calcar (Stefanesti, Hudesti, Vorona).
Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase (fag, stejar). In zona de campie cresc plante hidrofile (trestie, rogoz), precum si plante lemnoase (plop, salcie).
Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de camp, mistreti, care permit practicarea vanatului sportiv. Pasari frecvent intalnite: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.

Transportul de bunuri si personae in judetul Botosani se face pe calea ferata sau pe drumuri publice. Lungimea cailor ferate insumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km, din care 361 km drumuri nationale, si 1463 km drumuri judetene.

Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de la Siret si Racovat, iar cu Republica Moldova, legatura se face prin punctul vamal Stanca-Costesti.

Edificii culturale:

Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti (8 km de Botosani), casa in care s-a nascut Mihai Eminescu (1850 - 1889);
Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a merelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu;

Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata intr-una din casele in care a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua incaperi ale casei sunt alocate unei expozitii foto-documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani;

Muzeul memorial " George Enescu" - Dorohoi (infiintat in 1957) - ofera vizitatorului un bogat material documentar, constituit din instrumente muzicale, partituri, programe de concert tinute in tara si strainatate, fotografii, carti, lucrari de arta contemporane si postume;

Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, infiintat in octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii;

Muzeul judetean (sectia de etnografie) - Botosani. Cladirea este un valoros monument de arhitectura datand de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a fost lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii (agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale (torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale incondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu

Muzeul judetean (sectia de istorie si arheologie) - Botosani, monument istoric a carui cladire dateaza din anul 1913 prezinta in cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pana in prezent. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoaba etc. Retine atentia, in mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de sud-est, descoperit la Ripiceni si reconstituit partial
Muzeul de stiinte ale naturii din Dorohoi a luat fiinta in anul 1953. Cladirea - monument arhitectural in stil baroc, a fost construita in anul 1887. Patrimoniul muzeului cuprinde piese naturalizate din toate grupele sistematice: minerale, plante, moluste, pesti, pasari, mamifere, pasari exotice etc

Muzeul de arheologie din Saveni, infiintat in anul 1964, cu salile expozitiei de baza consacrate arheologiei, prezinta vestigii arheologice descoperite in asezarile si necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Draguseni, Hanesti si Saveni din epoca paleoliticului si pana in aceea a marilor migratii
Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja si Ileana Balota;

Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani. Cladirea a fost inaugurata in 1914, distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si anii 1990. Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale in octombrie 1838. In acea vreme, Botosaniul era unicul oras din cele trei tari romanesti in care se vorbea romaneste pe scena. In 1857 - 1858, teatrul are deja o trupa proprie. Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost incununata in anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale, din care cele mai importante sunt concertele simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani;

Teatrul de papusi "Vasilache" - Botosani are o trupa de actori papusari deosebit de apreciati, atat in tara, cat si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la Silistra - Bulgaria, 2001). O data la doi ani se organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste intalnirea la Botosani a celor mai prestigioase colective de actori papusari din Romania si din strainatate;

Filarmonica de Stat - Botosani - cladirea filarmonicii, denumita si vila Ventura, a fost construita la sfarsitul secolului XIX in stil neoclasic.

Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cantece populare moldovenesti, romante etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache.

Inspectoratul pentru cultura - Botosani este o institutie care organizeaza diferite activitati omagiale, dedicate personalitatilor botosanene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.), dar care deruleaza si proiecte si programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoiului - Copalau, Festivalul folcloric al cantului moldovenesc "Satule, mandra gradina", Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbarile padurii" de la Voronet etc;

Biblioteca Judeteana "Mihai Eminescu" - Botosani. Cladirea bibliotecii, cunoscuta si sub numele de "Casa Moscovici", este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, imbinand intr-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca detine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume;

Centrul vechi - Botosani este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datand din secolele XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma l iterei ?L", iar fatadele dinspre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, . prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de targoveti, cu galerii din stalpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlacuri sustinute de console de lemn profilate;
In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa (sfarsitul sec XIX); Casa Bolfosu (inceputul sec. XIX); Casa Silion (dateaza din jurul anului 1900), Cladirea Primariei (construita la sfarsitul secolului XVIII in stil eclectic de influenta germana).

Invatamantul in judetul Botosani are vechi traditii. In 1832 ia fiinta la Botosani prima Scoala Primara Publica de baieti, ulterior numita Scoala "Marchian".
Presa are un trecut bogat in evenimente, primele ziare si reviste aparand in jurul anilor 1860: "Albina", "Viata botosaneana", "Foisorul de Dorohoi".

Rezervatii si monumente ale naturii in judetul Botosani:
- Stanca - Stefanesti (langa Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha
- padurea Ciornohol, rezervatie forestiera, 77 ha;
- padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica (150 ha, langa Vorona);
- padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie, intinsa pe o suprafata de 117 ha, localizata in regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra (lemn de esenta foarte tare). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. Rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului, sapat in calcare si gresii biogene pe eroziune verticala.
- fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha;
- arinisul de la Horlaceni (rezervatie forestiera), com. Sendriceni, 5 ha;
- rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;
- rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;


Edificii religioase:
- Biserica "Sf. Nicolae" din Popauti, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare (1496). Pictura interioara, de mare valoare, dateaza din secolul al XV-lea, pastrandu-se partial. Biserica a fost amplasata intr-o pozitie strategica, determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv, cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost adaugate ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent, vechiul zid ce inconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui lacas maretia de odinioara;
- Biserica "Sf. Nicolae" Domneasca - Dorohoi, ctitorie a lui Stefan cel Mare din anul 1495, construita in stil moldovenesc si avand o decoratie exterioara bogata, presarata cu elemente bizantine;
- Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare (pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.
- Biserica armeneasca - Botosani (1535);
- Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551;
- Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, avand pictura interioara refacuta complet in anii 1990. In curtea bisericii se gaseste o statuie a lui Mihai Eminescu, care a fost botezat in aceasta biserica;
- Manastirea Agafton - Curtesti (4 km sud-vest de Botosani), dateaza din secolul XVI;
- Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de Botosani. Inceputurile manastirii dateaza din jurul anului 1600, cand cativa calugari veniti din Rusia construiesc aici o mica biserica din lemn. In anul 1835, arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Aici mai exista inca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios datand din secolele XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini.
- La 3 Km sud-est de manastirea Vorona, in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini, se afla schitul de calugari Sihastria Voronei. Biserica schitului a fost construita intre anii 1830 - 1868 sub indrumarea staretului Rafail. Biserica de aici, cu hramul "Buna vestire", are o frumoasa pictura originala, iar catapeteasma reprezinta o valoroasa opera de arta.
- Manastirea Gorovei - Gorovei, Vaculesti (1742);
- Schitul Frumusica (sau Bals), din satul Storesti;
- Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, isi are inceputurile in anul 1778 ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni.
- Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" - Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica;
- Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost inaltata pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris in limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe langa aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca invata religia si limba rusa.

Poze judetul Botosani



Tweet



Nota!
Daca ai deja cont pe site-ul TravelWorld.ro, autentifica-te AICI si completeaza formularul de comentarii. Iti multumim.

:
Cod de securitate *